Sesizarea a fost depusă de un grup de deputați din cadrul majorității parlamentare, dar inițiativa este criticată de socialiști și comuniști, precum și de președintele Igor Dodon. Șeful Legislativului, Andrian Candu a anunțat că proiectul va fi înregistrat în Parlament săptămâna aceasta. Fixarea în Constituție a noțiunii de integrare europeană nu va câștiga în mod automat încrederea partenerilor externi față de actuala guvernare, subliniază analiștii de la Chișinău. 

Orientarea spre spațiul valoric democratic european este un element definitoriu al identității constituționale a Republicii Moldova, se arată în hotărârea Curții Constituționale. 

”Curtea reține că indiferent de rezultatul examinării acestor amendamente, orientarea spre spațiul valoric democratic european constituie un principiu cu valoare constituțională”, a declarat președintele Curții, Tudor Panțâru. 

Integrarea europeană ca orientare strategică ar trebui să se regăsească într-un concept de politică externă, mai degrabă decât în Constituție, este de părere Victoria Bucătaru, directoare executivă a Asociației pentru Politică Externă. Totodată, numai stipularea acestei noțiuni în Legea supremă nu este suficientă pentru a recâștiga încrederea partenerilor externi, subliniază Victoria Bucătaru.

„Implementarea cu bunăvoință a reformelor și a prevederilor Acordului de Asociere – asta ar fi un semnal pentru partenerii noștri europeni că situația se schimbă. Dar în cazul în care este înscris în Constituției parcursul european al Republicii Moldova, dar în același timp nu sunt respectate criteriile de la Copenhaga, puțin probabil că partenerii noștri vor considera asta ca fiind un gest care denotă adevărata voință a Republicii Moldova de a se integra în Uniunea Europeană”, a spus Victoria Bucătaru.

Odată cu fixarea în Constituție a noțiunii de integrare europeană, va fi mai dificil pentru alte guvernări să deturneze orientarea strategică a Republicii Moldova, este de părere analistul politic, Ion Tăbârță. Dar acest lucru nu apropie mai mult Republica Moldova de Uniunea Europeană, a subliniat analistul.

„Va cimenta cumva opțiunea strategică a Republicii Moldova, iar acel partid care va veni la guvernare nu va putea pur și simplu, ușor să deturneze orientarea strategică a Republicii Moldova. Însă referitor la cât de aproape suntem noi față de Uniunea Europeană, aici desigur nu va schimba nimic. Aici poate să aducă schimbări doar acțiunile guvernării din Republica Moldova”, a spus  Ion Tăbârță.

 După pronunțarea hotărârii Curții Constituționale, președintele Igor Dodon a anunțat că se va opune adoptării acestor amendamente. El s-a pronunțat pentru organizarea unui referendum în această privință, subliniind că integrarea europeană este viziunea partidului de guvernare și ”nu poate fi impusă ca ideologie oficială a statului în Constituție”.

Proiectul poate fi adoptat după cel puțin 6 luni de la data prezentării inițiativei de modificare a Constituției.

Amintim că inițiativa legislativă a fost criticată de socialiști și comuniști care o consideră drept neconstituțională. Liberalii au declarat că vor susține propunerea, în unele condiții, iar liberal-democrații au venit cu o propunere suplimentară privind redenumirea limbii oficiale în Constituție din moldovenească în română.

Republica Moldova are un Acord de Asociere cu Uniunea Europeană din 2014. În același an, Curtea Constituțională a respins o sesizare a deputaților comuniști care au contestat constituționalitatea Acordului de Asociere și a Legii prin care acesta a fost ratificat de Parlament.