Natalia Grâu a menționat că, odată cu sistarea procesului educațional în instituții și începerea învățământului la distanță, Ministerul a venit cu mai multe ajustări și acțiuni pentru asigurarea acestuia. Este vorba și despre capacitarea cadrelor didactice, care peste noapte au fost nevoite să schimbe formatul de realizare a procesului educațional la distanță. „Trebuie să recunoaștem că nu au fost pregătite cadrele didactice pentru acest salt. Chiar dacă există niște standarde de competențe din 2015, nu înseamnă că fiecare profesor deține acele competențe necesare ca să facă față acestei provocări. De aceea, Ministerul a lansat foarte rapid mai multe formări cu privire la utilizarea diferitor platforme, pentru că viziunea noastră este de a utiliza la maximum resursele existente”, a notat Natalia Grâu. Potrivit ei, formările au fost organizate și pentru educatori, dar și pentru psihologii din instituțiile de învățământ.

Potrivit secretarului de stat, de multe ori elevii sunt cei care ajută profesorii să utilizeze instrumentele noi digitale. O bună parte dintre profesorii nu dețin competențe digitale, însă ei folosesc instrumente mai simple, cum ar fi Viber – fotografiază sarcini, fac filmulețe video în care explică tema și apoi recepționează temele realizate.

O altă provocare ține și de conectarea elevilor la internet și dotarea cu tehnica necesară. În prima săptămână, peste 18 mii de copii nu participau la procesul educațional la distanță, dar și în jur de trei mii de cadre didactice. Și aceasta pentru că nu au un laptop sau o tabletă la care ar putea lucra. În acest caz sunt nevoiți să lucreze din telefon sau nu se pot conecta deloc. Autoritățile din educație din teritoriu sunt contactați pentru a oferi cadrelor didactice tehnica din instituțiile de învățământ, din biblioteci etc. De asemenea, au fost identificate resurse din bugetul de stat pentru procurarea calculatoarelor pentru elevii și profesorii care nu-și pot permite o asemenea achiziție. De asemenea, sunt purtate discuții cu partenerii de dezvoltare.

Natalia Grâu a accentuat că, odată cu asigurarea accesului, partea mai complicată ține de calitatea procesului educațional la distanță. Ministerul a solicitat Consiliului național al elevilor efectuarea unui sondaj, la care au participat circa șapte mii de elevi. 55% din respondenți au menționat că primesc o avalanșă de teme, din oră în oră, și se simt extenuați. Doar 45% au zis că este bine, menționând că se ține cont de starea lor psihologică și fizică. 12% din elevi au spus că nu fac teme la distanță, dar sunt implicați fragmentar în anumite activități. În acest sens, Ministerul urmează să analizeze cauzele obiective ale situației și cum pot fi unite eforturile tuturor astfel încât toți copiii să fie conectați la un proces educațional de la distanță de calitate.

Dezbaterea „Impactul COVID-19 asupra Republicii Moldova: cât de inclusiv și eficient este procesul de învățare online?”a fost organizată de IPRE, cu suportul Fundației Hanns Seidel.