Sociologii Betty Grayson și Morris Stein au desfășurat un studiu în 1981 devenit faimos între timp despre cum își aleg hoții victimele. Ei au montat o cameră de supraveghere pe un trotuar aglomerat din New York și i-au înregistrat pe oamenii care se plimbau pe acolo, transmite Digi24. 

Înregistrarea a fost mai apoi prezentată deținuților dintr-o închisoare de pe coasta de est care fuseseră încarcerați pentru infracțiuni violente, precum jafuri, violuri și crime, comise împotriva unor victime pe care nu le cunoșteau.

Deținuților li s-a spus să evalueze fiecare pieton pe o scară de la 1 la 10 - de la „foarte ușor de jefuit” și până la „trebuie evitat, ar fi prea dificil”.

Rezultatele au fost remarcabile. Fiecare deținut a ales exact aceeași persoană ca fiind ținta cea mai promițătoare. Alegerile nu se bazau doar pe sexul, rasa și vârsta persoanei, așa cum ar fi de așteptat. Femeile mai în vârstă și profesorii visători nu au fost victimele sigure.

Au existat și alte criterii care au influențat deciziile lor. Infractorii au citit limbajul nonverbal al pietonilor: cum merg, cum își mișcă mâinile și capul, cât de multă încredere afișează.

Deținuții își alegeau ținta care, din perspectiva lor, se comporta cel mai mult ca o victimă.

Întoarcerea lui Trump la Casa Albă va fi primită cu brațele deschise de cea mai mare parte din lume

Afirmațiile lui Trump legate de Groenlanda și Canada și mesajele postate de Elon Musk pe X (Twitter) legate de schimbarea liderilor Marii Britanii arată clar pariul lui Trump, care speră că amenințările sale lansate împotriva aliaților lui îi va forța pe toți să îi facă pe plac.

Sondajul de opinie globală realizat la finalul anului 2024 de Consiliul European de Relații Externe (ECFR) indică faptul că întoarcerea lui Trump la Casa Albă va fi primită cu brațele deschise de cea mai mare parte din lume.

În timp ce europenii și sud-coreenii îl văd pe Trump ca pe un perturbator grosolan, restul lumii crede că el este bun pentru America, pentru țara lor și pentru pacea mondială.

Această aprobare vastă de care se bucură Trump ar putea fi doar un efect al entuziasmului natural pe care îl obține un câștigător al alegerilor. Atitudinile față de el s-ar putea schimba rapid odată ce tarifele cu care a amenințat pe toată lumea își vor face efectul sau dacă președintele ales nu va reuși să oprească războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu, așa cum a promis.

Disprețul deschis pe care Trump îl afișează pentru regulile internaționale este văzut cu ochi mai buni de lumea neoccidentală, în comparație cu ipocrizia insuportabilă a fostei administrații liberale.

Sub conducerea lui Trump, SUA vor deveni în sfârșit o mare putere normală - imperială, dar nu cruciată. Nu se va mai preface că este mai bună decât celelalte țări, ci va acționa ca o țară care nu se teme să arate că este cea mai puternică.

Deși o mare parte din lumea neoccidentală are o părere mai bună față de Trump, multe dintre aceste țări văd China, și nu SUA, ca următor lider hegemon al lumii.

Deși Trump pare să fi întors spatele Europei, mulți din afara Occidentului continuă să o considere o forță formidabilă

În 2016, un punct cheie al strategiei globale a lui Trump era să dividă China și Rusia. Acest obiectiv nu mai pare realist.

Sondajele ECFR arată că în ultimul an, societățile din Rusia și China, precum și liderii celor două țări, au ajuns să se considere aliați din ce în ce mai mult.

În același timp, doar unu din cinci europeni consideră că SUA sunt un aliat al Europei. În timp ce America este dispusă să își abandoneze aliații, Moscova și Beijingul au redescoperit beneficiile parteneriatului.

Dar deși Trump pare să fi întors spatele Europei, mulți din afara Occidentului continuă să o considere o forță formidabilă. Ceea ce este esențial pentru Europa în acest mediu ostil este să nu se comporte niciodată ca o victimă.

Statele europene nu ar trebui să se grăbească să îi facă pe plac noului președinte sau să i se opună categoric. Ar trebui să își ia destul timp ca să se decidă ce să facă cu giganții tehnologiei din SUA și cum să răspundă la amenințarea taxelor de import.

Europenii ar trebui să negocieze deschis cu Turcia și alte puteri neoccidentale când discută despre garanțiile de securitate pentru Ucraina, iar când Trump pune presiune, ei ar trebui să îl deruteze pe Trump, în loc să i se opună.

Cea mai derutantă reacție pentru Trump ar fi ca liderii europeni să se concentreze pe societățile lor și nu pe noua administrație a Statelor Unite.

Cheia pentru orice strategie europeană ar trebui să fie faptul că, în mod paradoxal, data de 20 ianuarie nu este doar începutul celui de-al doilea mandat de președinte al lui Trump ci și vârful influenței sale globale.