Cu referire la prevederile care stabilesc că președintele CSM este ales prin vot secret din rândul membrilor judecători ai Consiliului, Curtea a invocat articolul 122 din Constituție. Acesta prevede că CSM este alcătuit din membri aleși – judecători și profesori titulari și membri de drept – președintele Curții Supreme de Justiție, ministrul justiției și procurorul general.

Curtea a observat că în Constituție nu este reglementată procedura alegerii președintelui Consiliului, nu este prevăzut dacă acesta trebuie ales din rândul judecătorilor sau din rândul profesorilor titulari, precum și nu se stabilește numărul de membri ai Consiliului. De asemenea, nu se stabilește procedura alegerii membrilor și nu se stabilește nici proporția de membri judecători și membri profesori titulari.

Pe de altă parte, Curtea a observat că, potrivit Constituției, organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii se reglementează prin lege organică. Astfel, ține de discreția Parlamentului să stabilească cota membrilor aleși, precum și apartenența președintelui Consiliului la una din cele două profesii. Curtea a conchis că acest capăt al sesizării nu prezintă o problemă de constituționalitate.

În același timp, Curtea și-a rezervat dreptul să se pronunțe în viitor cu privire la constituționalitatea prevederilor legale care pot atenta la independența Consiliului Superior la Magistraturii.

Cu referire la prevederile care stabilesc că în funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii din rândul judecătorilor poate fi ales candidatul care nu a fost sancționat disciplinar în ultimii trei ani, Curtea a reținut că articolul 122 din Constituție nu reglementează condițiile pe care trebuie să le îndeplinească judecătorii care pot deveni membri ai Consiliului.

Hotărârea Curții Constituționale este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial.