În anul 2019 pe teritoriul Republicii Moldova au fost înregistrate 31,7 mii infracțiuni, fiind în scădere cu 20,4% comparativ cu anul 2015. Rata infracționalității constituie 118 infracțiuni la 10 mii locuitori, comparativ cu 141 infracțiuni în anul 2015, portivit Ministerului Afacerilor Interne.

Nivelul infracționalității este mai mare în mediul urban

Cele mai multe infracțiuni sunt comise în mediul urban. Fiecare a 3-a infracțiune a avut loc în mun. Chișinău – 33,1% din numărul total de infracțiuni și mun. Bălți - 5,3% din total infracțiuni.

Totodată, o pondere mai mare a infracțiunilor a fost înregistrată în raioanele Cahul – 3,7% , Orhei – 2,8% și Ialoveni – 2,5%. Cea mai mică pondere a fost înregistrată în Dubăsari – 0,5%.

Aproape fiecare a șasea infracțiune este din categoria celor excepțional de grave, deosebit de grave și grave

Din infracțiunile înregistrate 17,7% sunt infracțiuni excepțional de grave, deosebit de grave și grave, inclusiv 3,1% revin infracțiunilor excepțional de grave și deosebit de grave, iar 14,6% revin celor grave. În ultimii 5 ani, se înregistrează o scădere a infracțiunilor deosebit de grave (-36,3%), a celor mai puțin grave (-15,5%) și ușoare (-22,3%).

Fiecare a treia infracțiune este comisă în locuri publice, iar fiecare a noua este comisă de către persoane în vârstă aptă de muncă, dar fără ocupație

Fiecare a treia infracțiune a fost săvârșită în locuri publice (28,8%). Cu aplicarea armelor de foc, explozivelor și grenadelor au fost săvârșite 110 infracțiuni, inclusiv: 32 cazuri de huliganism, 23 cazuri de vătămări intenționate, 15 cazuri de omor și 8 cazuri de tâlhării. Din numărul total de infracțiuni înregistrate, 11,4% au fost săvârșite de persoane în vârstă aptă de muncă, dar fără ocupație (comparativ cu 15,5% în anul 2018).

Numărul infracțiunilor săvârșite de minori este în descreștere

În anul 2019, de către minori sau cu participarea acestora au fost comise 664 infracțiuni, ceea ce reprezintă 2,1% din total infracțiuni înregistrate. Comparativ cu anul precedent, se remarcă o reducere cu 3,5% a infracțiunilor săvârșite de minori, în special a infracțiunilor contra patrimoniului. La 100 mii copii în vârstă de până la 18 ani revin circa 113 infracțiuni comise de minori, comparativ cu 165 infracțiuni în anul 2015, când a fost înregistrat cel mai mare nivel al ratei infracționalității juvenile din ultimii 5 ani. Minorii cel mai frecvent sunt implicați în săvârșirea furturilor - 63%, după care urmează jafurile –6,1% și huliganismul –4,3%.

Tabelul 1. Infracționalitatea juvenilă, 2015-2019, cazuri

Aproape fiecare a doua infracțiune este din categoria infracțiuni contra patrimoniului, iar fiecare a șasea din domeniul transporturilor

În structura infracțiunilor înregistrate, aproape fiecare a doua infracțiune comisă este contra patrimoniului (47,7%), după care urmează infracțiunile în domeniul transporturilor (16,0%), infracțiunile contra autorităților publice (5,0%) și cele contra securității publice (4,8%).

Mai multe infracțiuni contra justiției și autorităților publice dar mai puține infracțiuni economice, contra sănătății publice și conviețuirii publice

În anul 2019, au fost înregistrate mai multe infracțiuni contra justiției (+54,2%) și autorităților publice (+11,4%) comparativ cu anul 2018. De asemenea, a crescut numărul infracțiunilor privind viața sexuală (+5,4%), inclusiv a violurilor (+24,4%). În același timp, au fost înregistrate mai puține cazuri de infracțiuni economice (-38,9%), contra sănătății publice și conviețuirii sociale (-20,3%), contra vieții și sănătății persoanei (-7,5%).

Fiecare a treia persoană decedată a suferit în urma unui accidente rutier iar fiecare a cincea din cauza unui omor

În anul 2019, numărul persoanelor decedate în urma infracțiunilor înregistrate a constituit 620 persoane. Astfel, aproape fiecare a treia persoană a decedat în urma unui accident rutier (35,3%), după care urmează decesul din cauza omorurilor (20,6%) și vătămărilor intenționate (11%). Cele mai multe persoane au decedat în rezultatul infracțiunilor excepțional de grave, deosebit de grave și grave - 476 persoane.

Tabelul 2. Persoane decedate în urma infracțiunilor înregistrate, 2015-2019

Cel mai des victime ale violenței domestice sunt femeile, în special cele în vârstă de 18-34 ani

În urma violenței domestice, în anul 2019, au suferit 539 persoane, 69,2% din victime au fost femei. Atât femeile cât și bărbații, victime ale violenței, preponderent au vârsta de 35-64 ani. Totodată, ponderea băieților de 0-17 ani care suferă în urma violenței domestice este triplă față de cea a fetelor, de aceeași vîrstă - 18,7% față de 6,2%.

Numărul persoanelor care au comis infracțiuni este în scădere, iar cei mai mulți infractori sunt bărbați

În anul 2019, au fost relevate 13,0 mii persoane care au comis infracțiuni, în scădere cu 6,2% comparativ cu anul precedent. Rata persoanelor care au comis infracțiuni constituie 48,7 infractori la 10 mii populație, față de 51,9 infractori în anul 2018. La 10 mii copii în vârstă de până la 18 ani, revin în medie 20,6 minori infractori.

Cel mai înalt nivel al infracționalității este înregistrat în rândul bărbaților, femeile constituind o cotă mai mică în numărul persoanelor care au comis infracțiuni (8,6%). Femeile sunt implicate în comiterea infracțiunilor grave în proporție de 12,6% din totalul femeilor, comparativ cu 16,0% din bărbați. La 10 mii femei revin în medie 8 femei care au comis infracțiuni, iar în cazul bărbaților acest indicator constituie 94 persoane. Bărbații sunt implicați mai mult în săvârșirea infracțiunilor în domeniul transporturilor, infracțiunilor legate de droguri, huliganism, iar femeile în săvârșirea furturilor și escrocheriilor.

Tabelul 3. Numărul persoanelor relevate care au comis infracțiuni, 2017-2019

Femeile comparativ cu bărbații încalcă legea la o vârstă mai înaintată

Astfel, cel mai frecvent comit infracțiuni femeile în vârstă de 30 ani și peste (57,5%) și cele în vârstă de 18-24 ani (19,8%), iar în cazul bărbaților acest indicator constituie 50,4% și respectiv 23,4%. Din bărbații cu vârsta de 30 ani și peste, 23,2% au fost în stare de ebrietate în momentul săvârșirii infracțiunii și 6,2% din femeile în vârstă de 30 ani și peste, cel mai frecvent aceștia au comis infracțiuni în domeniul transporturilor.

Persoane condamnate

În medie în fiecare zi circa 32 persoane sunt condamnate, din care 30 sunt bărbați

Numărul persoanelor condamnate, în anul 2019, a constituit 11,6 mii persoane, ceea ce înseamnă că, în fiecare zi, 32 persoane sunt condamnate. Comparativ cu anul precedent, numărul lor s-a micșorat cu 2,5%.

La 10 mii locuitori, în medie, revin 43,4 condamnați comparativ cu 41,1 în anul 2015. Femeile reprezintă 6,5% în numărul total al condamnaților, iar la 10 mii femei revin în medie 5,4 femei condamnate comparativ cu 85,3 bărbați condamnați la 10 mii bărbați. Rata minorilor condamnați înregistrează un nivel de 7,4 condamnați la 10 mii copii de 0-17 ani.

Cel mai des infractorii sunt condamnați pentru infracțiuni în domeniul transporturilor, furturi și huliganism.

În majoritatea cazurilor, delicvenții au fost condamnați pentru infracțiuni în domeniul transporturilor – 31,4%, savârșirea furturilor – 12,9%, acte de huliganism – 8,6%, infracțiuni legate de droguri – 7,5%, precum și infracțiuni contra autorităților publice și securității de stat – 4,5 %, etc.

Munca neremunerată în folosul comunității, condamnarea condiționată și privațiunea de libertate sunt principalele pedepse aplicate condamnaților

Cel mai frecvent au fost aplicate următoarele pedepse: munca neremunerată în folosul comunității – 3977 persoane (34,2%), condamnarea condiționată – 2582 persoane (22,2%), privațiunea de libertate – 2449 persoane (21,0%), amendă – 2288 (19,6%). În cazul minorilor, predomină condamnarea condiționată (42,1%), după care urmează privațiunea de libertate (25,1%) și munca neremunerată în folosul comunității (18,4%).

Femeile într-o măsură mai mare sunt condamnate condiționat comparativ cu bărbații

În anul 2019, condamnarea condiționată a fost stabilită pentru 30 la sută din femei, comparativ cu 21 la sută din bărbați. Totodată, pe lângă amendă și închisoare, aproape fiecărui al treilea bărbat condamnat i-a fost stabilită pedeapsa cu muncă neremunerată în folosul comunității. În cazul femeilor această pedeapsă a fost stabilită pentru 27 la sută din femeile condamnate.

Tabelul 4. Repartizarea condamnaților după principale tipuri de pedepse stabilite de instanțele judecătorești, 2017-2019, persoane

Pedeapsa cu închisoare a fost preponderent aplicată pentru cei care au comis infracțiuni grave și deosebit de grave

În anul 2019, numărul persoanelor care își ispășesc pedeapsa în instituțiile penitenciare este de 5598 deținuți, în scădere cu 11,6% comparativ cu anul 2015. Totodată, din total persoane deținute circa 6,3% sunt femei. La 10 mii locuitori, în medie, revin 20,9 deținuți. În majoritatea cazurilor, pedeapsa cu închisoarea a fost aplicată pentru persoanele care au comis infracțiuni grave – 42,9%, infracțiuni deosebit de grave – 29,2%, infracțiuni excepțional de grave – 11,9%, iar celor care au săvîrșit infracțiuni mai puțin grave și ușoare în proporție de 15,9%.

Persoanele deținute preponderent au termenul de ispășire a pedepsei de la 5 până la 10 ani

Conform perioadei de ispășire a pedepsei, 35 la sută din deținuți își ispășesc pedeapsa în termen de la 5 la 10 ani privațiune de libertate. Pe parcursul anului 2019, în detenție pe viață se aflau 127 persoane, cu 5,0% mai puțin comparativ cu anul precedent. Totodată, numărul minorilor deținuți în instituțiile penitenciare de tip închis a constituit 44 minori.

În funcție de vârsta deținuților se constată faptul că, cei mai mulți bărbați și femei deținute au vârsta de 30-39 ani. Astfel fiecare al treilea bărbat deținut și fiecare a patra femeie deținută are vârsta de 30-39 ani. Totodată, 1,7% din femeile deținute și 4,5% din bărbații deținuți au vârsta de până la 20 ani.

Mai mute informații grafice aici.