Ce fonduri europene a primit Republica Moldova până acum

Integrarea europeană a Republicii Moldova nu a început anul trecut, odată cu acordarea statutului de țară candidată. Acest proces a pornit încă din 2014, odată cu semnarea Acordului de Asociere și Liber Schimb cu Uniunea Europeană (care a intrat pe deplin în vigoare în anul 2016).

Prin acest acord, Republica Moldova s-a angajat să implementeze reforme precum întărirea statului de drept, a democrației, a luptei împotriva corupției, consolidarea sistemului bancar și modernizarea administrației publice. Cu alte cuvinte, prin acest acord, autoritățile de la Chișinău s-au angajat să modernizeze țara și să o apropie de standardele europene în materie de bună guvernare și nivel de trai al oamenilor, scrie sursa citată.

În același timp, Uniunea Europeană sprijină Republica Moldova încă din 2014 cu asistență tehnică și fonduri europene pentru a atinge aceste obiective.

Din 2014 și până la acordarea statului de stat candidat în 2022, Moldova a beneficiat de peste 500 de milioane de euro sub formă de fonduri europene nerambursabile. În plus, a avut acces la 200 de milioane de euro în împrumuturi și granturi în cadrul a două programe de asistență macrofinanciară.

Prin acești bani, Moldova și-a modernizat infrastructura rutieră, a investit în școli, în canalizare, în infrastructura de apă curentă și nu numai. Chiar dacă mai are încă mult de recuperat pentru a atinge nivelul de trai al țărilor din Uniunea Europeană, Republica Moldova este acum un stat mai dezvoltat și cu un nivel de trai mai ridicat decât ar fi fost fără aceste fonduri europene.

Acordul de Asociere reprezintă, așadar, un mare avantaj pentru Republica Moldova în contextul începerii negocierilor de aderare fiindcă, prin acest acord, autoritățile de la Chișinău au implementat deja o parte din reformele necesare aderării la Uniunea Europeană.

Sprijin financiar suplimentar în contextul războiului din Ucraina

Odată cu începerea războiului din Ucraina, Republica Moldova s-a văzut nevoită să gestioneze două crize majore: criza refugiaților veniți din Ucraina și criza energetică, cauzată de reducerile livrărilor de gaz dinspre Federația Rusă. Aceste crize s-au adăugat crizei economice și sanitare generate de pandemia de COVID-19.

De la începutul războiului și până acum, peste 700.000 de ucraineni au intrat în Republica Moldova. Autoritățile și cetățenii i-au primit cu brațele deschise, în pofida costurilor majore pe care le-a generat o astfel de gestionare a crizei.

În paralel, Federația Rusă a început să șantajeze Republica Moldova reducând prețurile la livrările de gaz și, în același timp, crescând prețul gazului tocmai pentru a descuraja apropierea țării de UE.

Uniunea Europeană a venit în ajutorul Republicii Moldova pentru gestionarea crizei refugiaților și pentru sprijinirea populației afectată de criza energetică.

În total, în ultimul an, instituțiile UE au aprobat o asistență pentru Republica Moldova în valoare totală de 1,1 miliarde euro. Din această sumă, aproximativ 600 de milioane de euro sunt fonduri nerambursabile, iar restul sunt credite în condiții avantajoase. O parte din acești bani au fost deja virați, iar restul urmează să fie alocați Republicii Moldova în următoarea perioadă. Banii au venit și vor veni în diverse forme și acoperind diverse nevoi.

Fie că vorbim despre cele 135 de milioane alocate pentru gestionarea crizei energetice (bani folosiți pentru a reduce povara oamenilor cu facturile la energie), de asistența macrofinanciară de 150 de milioane de euro, de cele 47 de milioane de euro sprijin pentru sectorul apărării sau de 25 de milioane de euro sub formă de asistență umanitară, Uniunea Europeană și statele membre au fost alături de Moldova în depășirea crizelor generate de război.

Cum va ajuta Uniunea Europeană in continuare?

Chiar dacă nu ar fi devenit stat candidat la Uniunea Europeană, Republica Moldova ar fi beneficiat oricum în următorii ani, la fel ca până acum, de fonduri europene nerambursabile și de credite în condiții avantajoase acordate de instituțiile europene.

Cel mai important instrument de sprijin financiar pe care Republica Moldova îl are acum la dispoziție este Programul Indicativ Multianual, finanțat din Instrumentul de Vecinătate.

Pentru perioada 2021 - 2024, Moldova are alocate prin acest program 260 de milioane de euro, fonduri europene nerambursabile. Finanțarea alocată va fi completată de alte forme de sprijin din programe regionale și tematice, precum și de finanțări sub formă de împrumuturi și garanții.

Sprijinul financiar european din următorii ani va fi folosit pentru proiecte majore, precum sprijinirea dezvoltării a peste 50.000 de întreprinderi mici și mijlocii, modernizarea sistemelor de termoficare din marile orașe și modernizarea școlilor. Banii vor merge, de asemenea, în modernizarea infrastructurii de transport rutier și conectarea ei la infrastructura rutieră europeană.

Acest nou program multianual, finanțat din Instrumentul de Vecinătate, a fost elaborat înainte ca Moldova să devină stat candidat la Uniunea Europeană. Instrumentul de Vecinătate este, de altfel, un program de sprijin dedicat țărilor din vecinătatea noastră, dar care nu sunt țări candidate.

Pentru statele candidate, cum este acum cazul Republicii Moldova, există un alt instrument de sprijin, numit Instrumentul de Asistență pentru Preaderare (IPA).

Celelalte țări candidate mai vechi, precum Albania, Serbia și Turcia, beneficiază deja de acest instrument. Republica Moldova și Ucraina, țări recent acceptate ca fiind candidate, nu beneficiază încă de IPA.

Comisia Europeană trebuie acum să facă tranziția Republicii Moldova de la țară beneficiară a Instrumentului de Vecinătate la stat beneficiar al Instrumentului de Preaderare, care ar trebui să ofere noi oportunități de finanțare.

Pentru a se face , însă, această tranziție, este necesar să se modifice și Bugetul multianual 2021 - 2027 care finanțează IPA. Ca atare, va mai trece ceva timp până când Republica Moldova va avea acces la Instrumentul de Preaderare.

Tocmai de aceea este important ca, în tot acest timp, Republica Moldova să atragă toți banii europeni care i-au fost alocați din perioada când nu era țară candidată.

Aderarea la Uniunea Europeană este un proces de durată, nu se va face de pe azi pe mâine. De aceea, prioritar este ca Moldova să atragă toți banii pe care îi are deja la dispoziție de la Uniunea Europeană, fiindcă inevitabil va ajunge să primească și fonduri de preaderare.

Perioada de preaderare va duce la creșterea calității vieții oamenilor din Republica Moldova

Moldova nu va intra nepregătită în Uniunea Europeană, la fel cum nici România nu a intrat nepregătită în UE.

Vom asista la o creștere economică a Republicii Moldova în următorii ani dinainte de aderare, la fel cum s-a întâmplat și în cazul României înainte de aderare. Iar fondurile europene vor juca un rol central în această dezvoltare.

Este util, astfel, să vedem cum a evoluat economia țării noastre în anii de preaderare pentru a ne face o idee despre ce se va întâmpla peste Prut în următorii ani.

Astfel, în 1999, când a fost luată decizia de a începe negocierile de aderare, România avea un sold de investiții străine directe, echivalent în euro, de aproximativ 5,3 miliarde de euro. La 31 decembrie 2006, cu o zi înainte de aderarea la UE, România avea un sold de investiții străine directe de 34,5 miliarde de euro. Aceasta este o creștere de 6,5 ori în doar șapte ani. La 31 decembrie 2020, soldul investițiilor directe era de 90 de miliarde de euro. Șomajul în România a scăzut de la 11,8% în 1999 la 5,2% în 2006.