Cum a reușit Letonia să devină membră UE, deși a fost cea mai puternic sovietizată dintre cele trei republici baltice
-
19 Septembrie 2017 08:47
Letonia este un stat membru al Uniunii Europene din 2004, deși fosta republică sovietică s-a desprins de URSS odată cu Republica Moldova, acum 27 de ani. În acest răstimp, statul leton reușește să se refacă economic, să integreze populația rusofonă numeroasă, să-și protejeze limba și spațiul informațional, după cum ne-au povestit într-un interviu pentru Radio Chișinău profesorii Guntis Zemitis și Agrita Lujane, de la Școala superioara de business Turiba din Riga.
Deși Letonia a fost cea mai puternic sovietizată dintre cele trei republici baltice, țara a reușit să se dezvolte economic și să devină membră a uniunii europene, datorită faptului că toată societatea a urmat foarte clar cursul pe care și-l dorește, spune Guntis Zemitis, profesor la Școala superioara business Turiba din Riga.
„Letonia a fost cea mai sovietizată dintele trei republici baltice, avem un procent mare de populație rusofonă, care a venit mai ales în Riga. Dar pentru noi era foarte clar cursul pe care urma să-l parcurge. Poate că au fost mai puține discuții să mergem spre vest sau să rămânem cu Rusia. Deși era o opoziție, mai mult din partea rusofonilor, calea era clară și am reușit pas cu pas.”
În anii de tranziție, un model și o sursă de inspirație pentru tineri și o mare parte a populației a fost președinta țării Vaira Vike-Freiberga, povestește Agrita Lujane.
„Vaira Vike-Freiberga, al doilea președinte al țării, a inspirat și a încurajat poporul, ne-a crescut mândria națională, ne-a îndemnat să ne prețuim valorile. Purta costume populare și spunea mereu, ridicând mâinile în sus, suntem puternici și putem reuși… Mie îmi sunt apropare valorile promovate de ea și cred că poporul are nevoie de un astfel de lider…”
Presa rusească difuzată pe teritoriul Letoniei rămâne foarte populară mai ales în mediul rusesc și printre populația mai în vârstă și mai puțin instruită. Pe de altă parte tinerii nu mai sunt influențați de aceasta, susțin Guntis Zemitis și Agrita Lujane:
„Desigur că Letonia nu are multe resurse și este greu să concurezi cu posturile rusești bogate, dar pe de altă parte, jurnaliștii de opoziție din Rusia care vor să scrie liber vin la Riga. Desigur că sunt probleme, dar nu și printre tineri, care vorbesc limba letonă. Cele mai multe canale sunt retransmise în original, 3-4 posturi sunt rusești, nu mai mult.”
Cunoașterea limbii letone le conferă cetățenilor din Letonia un anumit statut social, de aceea tinerii care merg la universitate învață limba letonă. În universitățile de acolo studiile se fac doar în limba letonă și engleză. Deși statul finanțează școlile cu predare în limba rusă, limba letonă este studiată din clasa întâia, iar în curând va fi modificată legislația astfel încât examenele de absolvire a școlii vor fi doar în limba letonă, în toate școlile.
Profesorii Agrita Lujane și Guntis Zemitis, de la Școala superioara de business Turiba din Riga, au ținut prelegeri la ULIM privind comunicarea interculturala, șocul cultural, subculturile, în cadrul unui acord bilateral între cele două universități, prin intermediul programului de mobilitate Erasmus.