Potrivit lui Lukașenko, supranumit „ultimul dictator al Europei“, belarușii și-au obținut foarte ușor independența în comparație cu alte popoare și trebuie să evite un conflict militar, scrie ADEVARUL.

Aceste declarații, prezentate de agenția Belta, nu sunt făcute întâmplător. Ele vin în contextul răcirii relațiilor între Aleksandr Lukașenko și omologul său rus Vladimir Putin și înmulțirii zvonurilor precum că Rusia este pregătită să absoarbă oricând Belarusul. Analiștii spun că Rusia s-a implantat treptat și sigur în Belarus în cei 25 de ani de la căderea Uniunii Sovietice, iar Lukașenko se simte captiv și caută alternative.

În ultimii doi ani, Aleksandr Lukașenko a întreprins mai multe acțiuni de deschidere față de Europa, acceptând eliberarea ultimilor deținuți politici și eliminând vizele pentru 80 de țări, inclusiv pentru cele membre UE. Pe fondul acestei timide deschideri, relațiile dintre Minsk și Moscova se împotmolesc. Rusia și-a redus drastic livrările de petrol către Minsk, forțându-l pe Lukașenko să caute tot mai mult surse alternative de aprovizionare și să se apropie de Organizația Mondială a Comerțului. În afară de aceste eforturi, Aleksandr Lukașenko, aflat de 22 de ani la putere, și-a intensificat retorica naționalistă și populistă, dând asigurări că va lupta până la capăt pentru independența țării sale, nu-i va permite nimănui să-i umilească concetățenii și că poate da oricând salarii de 1.000 de dolari pe lună.

Asemeni lui Putin, Lukașenko vede în destrămarea Uniunii Sovietice un dezastru, dar exclude orice posibilitate de integrare în Rusia. Însă mulți cetățeni ai Belarusului se văd deja în Rusia, ceea ce explică îngrijorările lui Lukașenko și ipoteza ca Rusia este gata să absoarbă oricând statul vecin.

Cum s-a implantat Rusia în Belarus?

Mulți belaruși îl preferă pe Putin lui Lukașenko, notează cotidianul elvețian Le Temps.

„Lukașenko nu mai are influență. Nu mai pare capabil să redreseze economia“, spune pentru Le Temps Vadim, un inginer în căutare de muncă. „Nepotismul președintelui nostru blochează dezvoltarea țării. Cred că am trăi mai bine dacă am face parte din Rusia“, afirmă la rândul ei Olga, o angajată în domeniul telecomunicațiilor. Cum a fost detronat Lukașenko de către Putin în propria țară? Explicația poate fi oferită de interesul acordat de belaruși canalelor rusești, explică pentru Le Temps un expert în mass-media.

„Propaganda lor este o amenințare enormă pentru securitatea noastră națională și chiar pentru identitatea belarusă. Putin îl împiedică pe Lukașenko în blocarea canalelor rusești amenințându-l cu sancțiuni. Acesta este motivul pentru care belarușii se simt ruși și le admiră liderul“, explică expertul în mass-media, care a preferat să-și păstreze anonimatul.

Totodată, Rusia este tot mai prezentă pe piața energetică a Belarusului. Recent, Rusia a construit o centrală nucleară în Belarus, prima în această fostă republică sovietică afectată de explozia de la Cernobîl. Moscova a investit 10 miliarde de dolari în centrala nucleară Astraveț, care va deveni funcțională în 2018. Această investiție a stârnit mereu îngrijorări. Centrala este situată la 50 de kilometri de Vilnius, capitala Lituaniei. „Moscova i-a impus această centrală lui Lukașenko, care nu o voia, pentru că aveam deja un surplus de producție de energie electrică“, subliniază Irina Krâlovici, economistă și redactor-șef la site-ul belrynok.by.

„Rusia controlează deja în totalitate sectorul nostru gazifer. Odată cu Astraveț, Moscova va controla piața de electricitate“, atrage atenția ea. În fața unei dominații atât de evidente, Aleksandr Lukașenko încearcă să deturneze atenția. Ba joacă rolul unui șef de colhoz, ba îi ceartă în public pe miniștri, ba trimite săgeți către liderii ruși. Însă el se află într-o situație fără scăpare, consideră redactorul-șef de la belrynok.by. „Într-un final, Belarusul va fi înghițit“, avertizează ea.

„Rușii acționează încet și sigur, la fel cum au procedat în Ucraina. Va dura probabil cinci sau zece ani și se va ajunge la un ciclu electoral rusesc. Lukașenko va fi primul și ultimul președinte belarus“, apreciază ea pentru Le Temps.

Masare de trupe la granița de vest a Rusiei

Vara trecută, grupul de analiză InformNapalm, cunoscut pentru investigațiile conflictelor din Donbas și Siria, relata despre o concentrare de trupe și echipamente militare ruse la Klințî, în regiunea Briansk, la granița cu Belarus.

Potrivit unor experți citați de InformNapalm, Rusia construiește un sistem de „apărare“ pe direcția Moscova-Minsk. InformNapalm avertizează că transferul de trupe ruse la Klințî crește pericolul repetării scenariului din Crimeea în Belarus. În opinia expertului militar independent Aleksei Alesin, apariția unei noi baze militare se poate explica prin faptul că Rusia nu are încredere totală în aliatul său Belarus și construiește o „a doua linie de apărare” pe teritoriul său.

Mircea Druc, la Adevărul Live

„Vă interesează ce se întâmplă cu Republica Moldova? Nu vă pot răspunde decât după luna martie. Dar știți de ce? Fiindcă în martie, noi, în ghilimele Kremlinul, avem planificată invazia Belarusului. Deci, noi trebuie să terminăm cu acest nesigur Lukașenko, fiindcă e mai nesigur și decât cei de la Kiev“.