Potrivit sursei citate, povestea modului în care acest fals articol a ajuns să fie publicat în revista Asian Journal of Medicine and Health (Jurnalul Asiatic de Medicină și Sănătate), ce-i drept, puțin cunoscută, este spusă pe blogul său de unul dintre autori, medic la Universitatea din Lille (Franța) Michael Rochoy.

Obiectivul era simplu: „totul trebuie să fie ridicol, de la titlu și referințe și până la cea mai neînsemnată frază din articol. Dacă reușeam să publicăm un astfel de «articol», reușeam să răspundem la întrebarea noastră inițială: publică oare această revistă absolut orice?”, scrie Rochoy.

„Investigația” a văzut lumina tiparului la 15 august și a fost retrasă 24 de ore mai târziu, când autorii au dezvăluit înșelătoria pe rețelele sociale. Revista în cauza a justificat retragerea articolului, invocând „un denunț referitor la o fraudă științifică gravă”, potrivit Retraction Watch, un site care contabilizează studiile care sunt retrase de către revistele care le-au publicat.

Câinele lui Emmanuel Macron era trecut în studiu drept „afiliat al Palatului Elysee”

Pentru cine avea ochi de văzut, autorii reali ai studiului, patru oameni de știință elvețieni și francezi, își dezvăluie adevăratele intenții încă din titlu: „În pofida a ceea ce se crede, SARS-CoV-2 este mai letal decât trotinetele. Ar putea fi hidroxiclorochina singura soluție?”, o aluzie deloc voalată la cercetătorul francez Didier Raoult, care semnalase la începutul pandemiei că în Italia se înregistrau mai mulți morți în accidentele de trotinetă decât cei decedați din cauza coronavirusului. Ulterior, Raoult a inițiat o mișcare în favoarea hidroxiclorochinei pentru a trata COVID-19, medicament care nu a fost recomandat în cele din urmă de Organizația Mondială a Sănătății.

Într-un paragraf distinct despre semnatari, adevăraților autori ai „studiului” li se alătură, între alții, Nemo Macron - câinele președintelui Macron - despre care se menționează că este „afiliat Palatului Elysee”, sau Manis Javanica, denumirea științifică a pangolinului, animal care a fost semnalat la începutul pandemiei ca aflându-se la originea coronavirusului.

Deși astfel de detalii pot trece neobservate de către editorii revistei, sunt altele, chiar pe prima pagină, care nu prea lasă loc de îndoieli, cum ar fi datele legate de contribuția la „investigație” a autorilor. „Autorul DL se afla în vacanță și și-a adăugat numele în ultimul moment. Autorul ST nu a scris nimic, dar a pus la dispoziție trotinetele. Autorul OFH n-a avut nimic de făcut, dar este un bun prieten de-al nostru (...) autorul NM - Nemo Macron - a răspuns «ham, ham!» când autorii au început să exprime unele îndoieli”.

„Studiul” descrie trei teste în care evaluează „potențialul unui amestec de hidroxiclorochină și azitromicină pentru a preveni accidentele de trotinetă”, al căror rezultat este că folosirea „masivă” a primului medicament „este strâns legată” de un nivel foarte scăzut al accidentelor de trotinetă.

Din acest motiv, așa-zisul studiu concluzionează că această combinație de medicamente „ar trebui folosită urgent în prevenirea accidentelor de trotinetă în întreaga lume” și sugerează că hidroxiclorochina „poate fi adăugată în sarea de masă ca măsură profilactică, deopotrivă împotriva COVID-19 și a accidentelor de trotinetă”.

„Nu am putut extrage saturația de oxigen a victimelor deoarece nu dispuneam de echipament necesar pentru a profana mormintele”

Unul dintre așa-zisele teste a fost realizat pe un grup de voluntari („prieteni și rude”, potrivit autorilor) care, după ce li se administrau ambele medicamente, se urcau pe trotinete și trebuiau să se lanseze, cu capul înainte și la viteză maximă, pe o pantă care se termina într-un zid și trebuiau să frâneze înainte de a intra în el.

„Ancheta” abundă de fraze ingenioase și de situații neverosimile, cum este cazul de exemplu atunci când autorii dau asigurări că nu au putut măsura saturația de oxigen a persoanelor decedate deoarece nu aveau la dispoziție echipamentul necesar pentru a profana morminte.

Revista nu a fost aleasă la întâmplare, căci cu o lună înainte Asian Journal of Medicine and Health publicase un articol semnat de autori francezi, în care se menționa că hidroxiclorochina și azitromicina grăbeau însănătoșirea pacienților cu simptome ușoare de COVID-19 și a cărui seriozitate a fost pusă sub semnul întrebării de alți oameni de știință.

Asian Journal of Medicine and Health este „o revistă necunoscută și, posibil, pusă pe prăduială”, scrie Rochoy, referindu-se la publicațiile științifice care nu aplică standardele necesare de calitate la publicarea articolelor, nu permit revizuirea studiilor de către alți experți sau care acceptă studii cu deficiențe.

„Sperăm (cu modestie) - spune Rochoy - ca aceasta să fie o mică lecție pentru oamenii de știință creduli sau necinstiți și pentru jurnaliștii care nu sunt obișnuiți cu revistele puse pe făcut bani. Aceste reviste acceptă și publică orice lucru. Un articol publicat nu oferă garanția veridicității”