Crizele din 2022 au avut asupra pieței valutare un impact mai mare decât frauda bancară
-
13 Ianuarie 2023 16:03
Anul 2022 a fost cel mai lovit de crize din istoria Republicii Moldova. Este vorba în principal de criza energetică, înregistrată la scurt timp după criza pandemică, și alimentată de criza războiului din Ucraina. Toate trei au avut impact major asupra pieței valutare, chiar mai mare decât jaful bancar din 2014. Constatarea îi aparține expertului IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniță, care precizează că provocările au fost depășite datorită suportului extern și al politicii monetare a Băncii Naționale a Moldovei axată pe rezerve obligatorii în valută. Acest fapt a permis ca anul 2022 să fie trecut încurajator, transmite IPN.
Acest fapt a permis ca anul 2022 să fie trecut încurajator.
Economistul a afirmat că cinci factori au creat presiune pe piața valutară în 2022. Primii doi sunt negativi și țin de resursele energetice și de războiul din Ucraina. Ceilalți trei, care sunt pozitivi, se referă la intervenția BNM, sprijinul financiar extern și politica monetară a BNM.
Scumpirea resurselor energetice a creat o cerere enormă de valută pe piață. Acest lucru trebuia să ducă la deprecierea leului dacă nu intervenea BNM. Al doilea factor e legat de războiul din Ucraina, care în primele luni ale anului 2022 a speriat moldovenii. Aceștia nu au mai vândut valută, însă au cumpărat masiv.
„Criza energetică și războiul din Ucraina au creat presiune pe piața valutară. În noiembrie 2021, odată cu scumpirea bruscă a gazului, a fost un deficit de 273 de milioane de dolari pe piața valutară. S-au liniștit puțin lucrurile în decembrie 2021, iar din ianuarie 2022 a început să crească lunar deficitul de valută, unde mai mult a influențat războiul din Ucraina și mai puțin prețul la resursele energetice.
În noiembrie 2022, când am avut un deficit de 204 milioane de dolari, a fost legat din nou de prețul la resursele energetice. Finalul anului 2021 și întregul anul 2022 a fost marcat, în perioada rece, de criza energetică și războiul din Ucraina, iar în perioada caldă am avut o ofertă pozitivă de valută, mult mai mare decât cererea”, a notat analistul economic.
În 2023 și 2024, resursele energetice pe care le vom importa vor fi mai puține față de cele din 2022. Presiunea de a cumpăra valută de pe piața valutară va fi mai mică. Sprijinul financiar extern raportat la PIB va trebui sporit.
