Un element important în lupta cu corupția din Republica Moldova este, în opinia sa, schimbarea interpretării articolului din Constituție cu privire la prezumția legalității averii. „Chiar și dacă am avea acest lucru – avem deja foarte multe alte instrumente cu care organele de drept fac prea puțin – nu știu dacă ar ajuta în cazul în care nu avem curaj în instituții. Cred că, neavând acest instrument, dar având curaj, s-ar face mult mai multe. Și, având acest instrument și neavând curaj, n-o să se întâmple nimic. Până la urmă, contează foarte mult factorul uman, cine ne conduce la nivel de țară și la nivel de instituții de drept”, a spus Cristina Țărnă.

Practica statelor care au succes în lupta cu corupția și în care nu există prezumția legalității averii față de funcționari ar trebui preluată și în Moldova, sugerează experta. „Este o practică bună (prezumția legalității averii, n.r) în raport cu cetățeanul de rând, ca să protejeze proprietatea omului care a muncit, proprietatea omului de rând, dar nu și a funcționarului. Eu cred că această prezumție nu trebuie să funcționeze în mod absolut pentru toți, ea trebuie să protejeze cetățeanul de rând, dar nu funcționarul”, a subliniat experta.



Cât privește implicarea politicului în activitatea instituțiilor de drept, Cristina Țărnă spune că nu este posibil să se vorbească despre procese separate atât timp cât un director CNA sau procurorul general sunt numiți cu implicarea factorului politic. „La nivel politic și la nivelul persoanelor care se acceptă la conducerea acestor instituții, având instituții bune dotate cu instrumente, legi, buget, n-o să se întâmple nimic sau o să se întâmple prea puțin ca să satisfacă așteptările oamenilor”, a spus ex-vicedirectorul Centrului Național Anticorupție.

Cristina Țărnă a mai spus că cetățenii vor să vadă că marii corupți sunt pedepsiți pe bune, cu închisoare, cu amenzi foarte mari, cu confiscări. Trezește neîncredere atunci când un politician sau un om de afaceri, condamnat pentru zeci, sute de milioane, chiar miliarde prejudicii, se alege cu  pedeapsă comparabilă cu cea a „unei mame care a fost pusă în situația să-și întrețină copiii și a furat cinci mii de lei”. „Judecătorii au o marjă de discreție foarte mare în a aplica legea și ceea ce am încercat să fac în 2013 a fost să le arăt că, având o problemă foarte mare, cum este corupția în Republica Moldova, avem o abordare extrem de blândă a judecătorilor față de corupți, de parcă ei nu ar înțelege că e o problemă corupția”, a regretat experta.



Vorbind despre un corupt în funcție, Cristina Țărnă a menționat că primul lucru care trebuie luat în calcul este sursa lui de venit. „Funcția neapărat trebuie să i-o iei, închisoare – te uiți după situație. Contează să-l pedepsești financiar și să nu-i dai acces la funcție. Or, asta e ceea la ce ține el cel mai mult. Sunt corupți care sunt de acord să stea închiși, dar să-și păstreze averea și la noi aici e zona slabă: confiscările”, a subliniat experta.

Potrivit ei, unul din patru funcționari corupți nu se întoarce la serviciu. Trei din patru revin, cu o condamnare pentru corupție. „Asta e grav, pentru că demotivează un om care vrea să denunțe un act de corupere. Și atunci pentru ce el își ia în cap sistemul, dacă cel împotriva căruia scrie o plângere și pe care trebuie să-și facă curaj să-l denunțe, revine în funcția din care a luat mită sau a comis un abuz?”, a menționat Cristina Țărnă.