Potrivit ei, CSP nu este tocmai bine aliniat cu ideile guvernării, președintele țării are mai puțină reprezentativitate în cadrul Guvernului și atunci se crează o comisie extra-CSP care are drept scop de a limita discreția CSP în a desfășura acest concurs. „Or, tot sensul de a pune în Constituție faptul că CSP face această alegere este pentru a le permite procurorilor să se autoguverneze. Le-au pus criterii de profesionalism, integritate, le-au încredințat aceste atribuții, nu avea decât CSP să o facă. Creând această comisie neprevăzută de Constituție în care procurorul, în general, nici nu miroase a procuror, noi, de facto, luăm prerogativa de autoguvernare”, a afirmat Cristina Țărnă. În opinia ei, această comisie, de facto, înlocuiește CSP.

Fostul secratar de stat la Ministerul Justiției Nicolae Eșanu susține că nici Consiliul Superior al Procurorilor, nici Consiliul Superior al Magistraturii nu sunt organe care să autoguverneze sistemul. „Interesul societății este mai sus. Da, sunt organe care trebuie să adopte decizii în aceste domenii, dar nu să autoguverneze sistemul”, a declarat Nicolae Eșanu. Fostul secretar de stat este de părere că din actualii pretendeți care și-au înaintat candidaturile sunt persoane care pot fi alese drept procuror general.

Ministerul Justiției a anunțat că a recepționat 20 de dosare pentru concursul de ocupare a funcției de procuror general, însă la interviu au fost admiși 16.  Este vorba de Vladimir Adam, Tudor Andronic, Eduard Bulat, Ruslan Cașu, Oleg Crîșmaru, Ștefan Gligor, Vladislav Gribincea, Maxim Gropa, Anatolie Istrate, Vsevolod Ivanov, Gheorghe Malic, Serghei Perju, Ruslan Popov, Alexandru Rața, Veaceslav Soltan și Alexandr Stoianoglo. Astfel, Ilie Rotaru, Ion Vicol, Octavian Bodareu și Artur Lupașco nu au fost admiși la concurs.