Această zi amintește de un moment semnificativ din viața Sfinților Împărați Constantin și Elena. Este vorba despre găsirea, la porunca împărătesei Elena, a crucii pe care a fost răstignit Mântuitorul și înălțarea acesteia.

Ziua Crucii este cinstită prin post, rugăciune și praznice. Credincioșii țin post pentru a avea o familie sănătoasă, spor și armonie în casă. Nu este bine ca de Înălțarea Sfintei Cruci să se mănânce usturoi, nuci, prune și pește.

În această zi, credincioșii aduc la biserică ulcele noi pline cu miere și lapte. De torțele vaselor leagă câte un fir de ață roșie, iar fiecare este acoperit cu un colac. Ofrandele se dau de pomană săracilor de sufletul rudelor decedate.

De Înălțarea Sfintei Cruci, în tradiția populară, se adună frunze de busuioc, mentă, cimbru, care se consideră plante magice și se sfințesc la biserică pentru a alina durerea. Busuiocul se pune în vasele cu apă pentru păsări pentru a le ocroti. Se face un ritual și pentru pomii care nu rodesc: se agață de ramurile acestora cruci făcute din busuioc sfințit.

Tot de Ziua Crucii începe culesul viilor, se bat nucii, iar din păduri se adună ramuri de alun. Se spune că în ziua de Înălțarea Sfintei Cruci se termină vara și începe cu adevărat toamna. În popor se spune că, dacă tună în aceasta zi, va fi o toamnă lungă, iar dacă trece un cârd de ciori va cădea bruma.

În această zi se ascund șerpii și gângăniile, căci se pregătesc pentru toamnă. După Ziua Crucii nimeni nu mai are voie sa omoare șerpi. În această zi, nu se taie lemne ca să nu vină șerpii în casă.