„Marele Mucenic Foca a trăit în zilele împăratului Traian, în Sinope, strălucind cu toate faptele cele bune și cu petrecere neprihănită. Fiind creștin, a fost prins și dus la judecată înaintea prefectului cetății, African. Când a început African a huli pe Hristos și a face rău sfântului, s-a produs un cutremur. Căzând, acesta împreună cu slujitorii lui, au rămas pe jos, fără suflare. Dar l-a înviat sfântul, căci l-a rugat femeia acestuia. După aceea l-au dus la împăratul Traian și, mărturisind pe Hristos, Sf. Foca a fost chinuit cu cruzime, fiind în cele din urmă aruncat într-o baie fierbinte, unde, rugându-se, el și-a dat sufletul lui Dumnezeu”, indică mai multe surse.

Ziua este una plină de superstiții. Marele Mucenic Foca este rău de foc, iar gospodarii nu lucrează, nu spală și, cel mai important, nu aprind focul. Conform tradiției, Foca pedepsește cu foc, arșiță și grindină dacă sărbătoarea nu se ține cu sfințenie.

Tot astăzi sunt omagiați și cei care poartă numele sfinților amintiți, iar în unele localități se sărbătorește hramul bisericilor.