Preoții spun că omoforul Maicii Domnului reprezintă un sprijin, ajutor și protecție pentru toate, iar cei care se roagă Maicii Domnului vor fi ocrotiți.

Minunea Acoperământului Maicii Domnului s-a petrecut în Biserica Vlaherne din Constantinopol, în timpul împăratului Leon al VI-lea cel Înțelept (886-912). Maica Domnului a apărut în timpul unei privegheri de toată noaptea, înconjurată de sfinți, rugându-se lui Dumnezeu pentru neamul omenesc. Maica Domnului a luat acoperământul de pe cap și l-a întins deasupra creștinilor, care se aflau la mănăstire, iar Acoperământul a strălucit „mai mult ca soarele”.

Se mai crede că cele mai adânci rădăcini ale tradițiilor sărbătorii ajung până la perioada agriculturii primitive, sărbătoare precreștină cu dată fixă, dedicată unei divinități meteorologice ce marchează intrarea în anotimpul rece, atunci când pământul se acoperă de brumă.

În conștiința oamenilor s-a făcut asociația între acoperirea pământului cu brumă și acoperirea capului fetelor mari, îmbroboditul cu basma la nuntă, ca semn al trecerii la statutul de femeie măritată. Fetele mari se rugau divinității Pocroavă să le acopere capul cu păr bogat și frumos, pentru a fi plăcute flăcăilor, dar și să le acopere capul în sensul măritatului. 

Pe 14 octombrie este sărbătorit hramul în mai multe biserici și în localități din țară, inclusiv în capitală, orașul Chișinău.