Conform tradiției bisericești, Sfântul Ioan este numit și Înaintemergătorul, fiind cel care a vestit venirea lui Hristos și și-a împlinit misiunea prin botezul Mântuitorului. Viața sa s-a încheiat printr-o moarte martirică, după ce a fost decapitat la ordinul regelui Irod Antipa.

În ziua praznicului, atât la sate, cât și în orașe, credincioșii respectă mai multe obiceiuri. La biserici sunt sfințite bucate și vin alb, care ulterior sunt oferite persoanelor nevoiașe. Tradiția mai spune că, în dimineața zilei de Sfântul Ioan, oamenii se stropesc cu apă sfințită pentru a fi feriți de boli și greutăți pe parcursul anului.

În unele zone, Sfântul Ioan este considerat ocrotitorul copiilor, fiind invocat pentru protejarea pruncilor și pentru ca aceștia să nu rămână nebotezați. De asemenea, în familiile în care au existat decese în împrejurări neclare, se fac pomeniri la biserică, prin citirea pomelnicelor.

Totodată, tradiția prevede ca în această zi să nu se consume vin roșu, iar timp de trei zile gospodăriile să fie stropite cu agheasmă. Candela este lăsată aprinsă pe tot acest interval, ca semn de protecție și pentru ca în familie să fie luate decizii cumpătate.

În Republica Moldova numele Ion este purtat de peste 100 000 de persoane, ceea ce îl face unul dintre cele mai răspândite prenume masculine din țară. De asemenea, Ioana, forma feminină corespunzătoare, este purtată de câteva mii de femei înregistrate în evidențele populației.