Creștinii ortodocși de stil vechi îi sărbătoresc pe Sfinții Împărați Constantin și Elena

  • 03 Iunie 08:27
Creștinii ortodocși de stil vechi îi sărbătoresc pe Sfinții Împărați Constantin și Elena

Creștinii ortodocși de stil vechi îi sărbătoresc astăzi pe Sfinții Împărați Constantin și mama sa, Elena. Sărbătoarea celor doi este strâns legată de taina și puterea Sfintei Cruci – semnul central al religiei creștine, notează MOLDPRES.

Ei sunt cunoscuți drept cei care au dat libertate creștinismului.

Potrivit cărților bisericești, ca împărat al creștinilor, Constantin a arătat multă râvnă pentru unitatea credinței creștine. Astfel, în toamna anului 312, în ajunul luptei cu Maxentiu, Constantin a zărit pe cer, în plină zi, o cruce strălucitoare, deasupra soarelui, ce avea inscripția: „Prin acest semn vei birui”, iar pe timpul nopții i s-a arătat în vis însuși Isus Hristos, cu semnul crucii, cerându-i să pună acest semn sfânt pe steagurile soldaților săi, urmând să le fie protector în focurile bătăliei.

Sfânta Elena, mamă sa, a descoperit la Ierusalim Crucea pe care Mântuitorul a fost răstignit. Sfânta Elena este și ocrotitoarea arheologilor, datorită demersului ei de a căuta crucea pe care a fost răstignit Iisus Hristos. Cercetătorii sunt de părere că deciziile Împăratului Constantin în favoarea creștinismului s-au datorat mai ales mamei sale, care, “cu mâna de fier și credința tare”, s-a aflat în permanență în umbra unicului său fiu.

Sfinții Împărați Constantin și Elena sunt omagiați și de catolici. Datorită acestora, creștinismul a devenit religie permisă, jertfele sângeroase au fost interzise și duminică a fost stabilită zi de odihnă în Imperiul Roman.

Constantin I sau Constantin cel Mare a fost împărat roman între 306 și 337, devenind conducător al întregului Imperiu Roman după înfrângerea lui Maxentiu și a lui Liciniu. Acesta a decedat în mai 337. Cea mai însemnată realizare a împăratului Constantin a fost Edictul de la Milano, prin care creștinismul este recunoscut de stat, însă va deveni religie de stat abia în timpul lui Teodosie cel Mare.

Pentru ziua Sf. Constantin și Elena există o serie de obiceiuri și superstiții care fac referire la vara ce este la început: mulți agricultori nu lucrează, pentru a evita pagubele aduse holdelor de păsări; podgorenii respectă această zi în ideea că, dacă vor munci, graurii le vor distruge strugurii; femeile, pentru a alunga spiritele rele, dau cu tămâie și stropesc cu agheasmă.  

În calendarul popular, sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena este o sărbătoare a păsărilor de pădure, numită Constantin Graur sau Constantinul Puilor.

Astăzi sunt omagiați cei care poartă numele Constantin, Elena și derivatele acestora - Costel, Constanța,  Costache, Leanca ș.a. Tot astăzi, mai multe sate și orașe din țară sărbătoresc hramul bisericilor locale.

Tags

Alte Noutati

LIVE: Matinal cu Victoria Cușnir și Sergiu Scânteian
Meteo Chișinău
15
Cer senin
Umiditate:77 %
Vint:0,5 m/s
Fri
23
Sat
23
Sun
23
Mon
17
Tue
18

Curs oficial BNM 09 Iulie 2020

MDL RATĂ TREND
EUR 19.4776 -0.0528
USD 17.2651 -0.0537
RON 4.0238 -0.0118
UAH 0.6398 -0.0036
RUB 0.2426 0.0018
Arhivă Radio Chișinău