Ideea de armată europeană nu este una nouă, ci este un subiect care o dată la câțiva ani generează discuții intense în rândul politicienilor din Europa, opozanții temându-se că proiectul ar putea submina unitatea Alianței Nord-Atlantice (NATO) și ar eroda suveranitatea țărilor membre.

Pe de altă parte, susținătorii ideii afirmă că, în contextul ascensiunii Chinei, revigorării Rusiei și volatilității președintelui SUA, Donald Trump, privind respectarea angajamentelor de securitate, Europa trebuie să-și poată garanta de una singură propria securitate, adăugând însă că noua structură nu reprezintă o alternativă la Alianța Nord-Atlantică, dominată de Statele Unite.

Aprobat în decembrie 2017, Planul de Cooperare Structurată Permanentă (PESCO) are obiectivul integrării comandamentelor, entităților din industria militară și structurilor operaționale a 25 de state membre ale Uniunii Europene. La proiectul PESCO participă toate statele UE, cu excepția Danemarcei, Maltei și Marii Britanii.

Comisia Europeană susține că Fondul European de Apărare, creat în 2017, „ar putea genera, în sectorul dezvoltării capacităților de apărare, investiții totale de 5 miliarde de euro pe an după 2020".

Președintele francez Emmanuel Macron, care a catalogat inițiativa PESCO drept "un progres concret", susține însă că soluția evidentă la dilemele Europei în planul securității ar fi înființarea unei "adevărate armate europene", ca parte a ideii sale a unei "Europe care protejează" (L’Europe qui protège).

"Nu vom putea apăra europenii dacă nu decidem să avem o adevărată armată europeană. În fața Rusiei, care este la frontierele noastre și care arată că poate fi amenințătoare, trebuie să avem o Europă care să se poată apăra mai mult de una singură, fără a depinde doar de Statele Unite", a afirmat Macron în noiembrie 2018, fără a prezenta mai multe detalii despre proiect.

Câteva zile mai târziu, cancelarul german Angela Merkel a transmis că susține înființarea unei armate comune a Uniunii Europene, afirmând că aceasta va fi un instrument "complementar cu NATO", nu direcționat "împotriva NATO".

Subiectul a fost reluat cu ocazia semnării Tratatului franco-german de la Aachen, în ianuarie 2019, atunci când Macron și Merkel au pledat din nou pentru crearea unei armate europene.

"Se afirmă puteri autoritariste. Să construim o armată europeană reală pentru a ne putea apăra și pentru a avea o politică externă reală", a afirmat liderul francez cu ocazia semnării acordului.

Tratatul de la Aachen prevede intensificarea cooperării franco-germane în materie de securitate prin "aprofundarea cooperării în materie de politică externă, internă și în privința apărării".

La nivelul diplomatic, Berlinul și Parisul vor face eforturi pentru admiterea Germaniei ca membru permanent în Consiliul de Securitate ONU.

Totuși, în contextul ascensiunii euroscepticilor și naționaliștilor în întreaga Europă, în special în Italia și Polonia, este de așteptat ca ideea unei armate europene să se lovească de o opoziție acerbă.

Citiți integral materialul pe MEDIAFAX