Potrivit datelor preliminare oficiale, un total de 153.000 de persoane au decedat în Ungaria anul trecut, numărul cel mai mare de la sfârșitul celui de-al doilea Război Mondial. Dintre acestea, 29.649 de persoane au murit anul trecut de coronavirus, ceea ce situează țara central-europeană pe poziția a patra la nivel mondial cu cea mai mare rată de mortalitate raportat la populație, după Peru, Bulgaria și Bosnia, potrivit datelor de pe platformele Worldometers și Our World in Data.

Îmbolnăviri puține, morți mulți

Cu toate că, de la începutul pandemiei, incidența cazurilor de îmbolnăvire a fost sub media Uniunii Europene, rata de fatalitate (raportul dintre numărul de decese și cel de infectări) a fost mereu foarte ridicată și în prezent este de patru ori mai mare decât media comunitară și a patra cea mai mare între cele 27 de state membre ale UE.

Mortalitatea ridicată în 2021 nu a fost ''compensată'' nici măcar prin cele 93.000 de nașteri înregistrate anul trecut, cea mai mare cifră într-un deceniu.

Astfel, populația Ungariei a scăzut în 2021 cu 60.000 de persoane, cel mai pronunțat declin din 1876 - când au început să se întocmească statistici demografice -, luând în calcul doar perioadele de pace.

Această scădere a populației a agravat problema demografică cronică a Ungariei, care, conform proiecțiilor, ar urma să piardă până în 2040 circa un milion de locuitori, adică 10% din populația actuală, de sub 10 milioane de locuitori.

Prea puține măsuri...

Mortalitatea extrem de ridicată provocată de coronavirus este o consecință a faptului că autoritățile nu au luat măsuri suficiente, potrivit experților.

''Guvernul ungar nu a dorit să ia măsuri nepopulare și i-a păsat doar de interesul său politic'', explică pentru agenția de presă spaniolă Zsombor Kunetz, medic și expert în probleme de sănătate, care leagă această lipsă de acțiune de alegerile generale care vor avea loc în țară în aprilie.

Astfel că, în 2021 nu au mai fost impuse perioade de carantină, nici măcar în momente în care incidența îmbolnăvirilor era dublă comparativ cu 2020, iar principala metodă la care s-a recurs a fost folosirea măștilor de protecție în spații închise și în mijloacele de transport în comun.

De altfel, Ungaria a fost singura țară dintre cele care au găzduit partide ale Campionatului European de Fotbal care a permis ca stadioanele să fie pline, în timp ce celelalte țări au impus limite de participare.

... și un sistem de sănătate public prost

Mortalitatea ridicată a avut de-a face și cu situația proastă a sistemului de sănătate publică.

Gabor Zacher, profesor la Universitatea de Medicină Semmelweis din Budapesta, a explicat recent pentru portalul de informații Portfolio că ''starea de sănătate a ungurilor este printre cele mai proaste din UE'' și a menționat drept factori de risc de deces numărul mare de cazuri de cancer, obezitatea și diabetul.

În 2019, speranța de viață în Ungaria era în medie de 76,5 ani, cu aproape cinci ani mai puțin decât pe ansamblul Uniunii Europene.

În plus, supraaglomerarea spitalelor ca urmare a internărilor de pacienți cu coronavirus a afectat negativ tratamentul altor patologii.

Kunetz a dat asigurări că ''circa 500.000 de unguri cu boli mai mult sau mai puțin grave au rămas fără tratament'' și explică faptul că, de exemplu, în 2020 au fost tratate de cancer cu 5.000 de persoane mai puțin decât în anul precedent și că tendința cu siguranță nu s-a schimbat în 2021, cu toate că deocamdată nu au fost publicate date.

Potrivit datelor furnizate de Eurotransplant, numărul transplanturilor făcute în Ungaria a scăzut cu 30% în 2020, comparativ cu anul precedent.

Cetățeanul este de vină

Pe fondul acestor date, guvernul de la Budapesta și-a schimbat discursul.

În septembrie 2020, când rata mortalității se situa încă sub media europeană, premierul ultranaționalist Viktor Orban afirma că numărul deceselor era o dovadă a succesului strategiei guvernamentale. Acum, șeful cancelariei premierului, Gergely Gulyas, a ajuns să pună mortalitatea ridicată pe seama faptului că ''societatea ungară nu este într-o stare bună din punctul de vedere al unei vieți sănătoase''.

Executivul ungar a insistat să transfere responsabilitatea pe umerii cetățenilor, argumentând că cea mai bună protecție o reprezintă vaccinul și că demersul de a se vaccina sau nu este o decizie individuală a fiecărui cetățean, notează EFE.

Ritmul vaccinării, care a fost mai rapid la început, a stagnat și se situează în prezent la 63%.

La rândul să, opoziția dă vina pe executiv pentru cele aproape 42.000 de decese pe care le-a lăsat în urmă coronavirusul în Ungaria de la izbucnirea pandemiei.

''Acest număr demonstrează că gestionarea pandemiei de către guvernul Orban a eșuat'', a declarat recent candidatul comun al opoziției, Peter Marki-Zay, care la scrutinul din 3 aprilie va încerca să-l învingă pe Orban, la putere din 2010.