Pacienții vaccinați și infectați apoi cu subvarianta Omicron BA.1 au dezvoltat anticorpi care pot să neutralizeze acea subvariantă și tulpina inițială de SARS-CoV-2, însă subvariantele care circulă în prezent au dezvoltat mutații care le permit să evite acei anticorpi, au raportat cercetătorii din China într-un studiu publicat vineri în revista Nature.

Subvarianta Omicron BA.2.12.1, care cauzează în prezent cele mai multe infectări în Statele Unite, și subvariantele Omicron BA.5 și Omicron BA.4, care alcătuiesc împreună 21% din totalul cazurilor noi americane, conțin mutații care nu sunt prezente în subvariantele inițiale Omicron BA.1 și Omicron BA.2.

Aceste subvariante noi "evită capacitatea neutralizatoare a anticorpilor obținuți după infectarea cu SARS-CoV-2 și după vaccinare", au precizat autorii studiului, realizat în cadrul unor experimente de laborator.

Două medicamente bazate pe anticorpi monoclonali - Bebtelovimab, produs de Eli Lilly, și Cilgavimab, un compus al tratamentului Evusheld dezvoltat de AstraZeneca - pot în continuare să neutralizeze eficient subvariantele BA.2.12.1 și BA.4/BA.5, au arătat experimentele de laborator.

Însă dozele booster ale vaccinurilor bazate pe varianta BA.1 a virusului, precum cele care sunt dezvoltate în prezent de companiile Pfizer-BioNTech și Moderna, "ar putea să nu asigure o protecție de spectru larg împotriva noilor subvariante de Omicron", au avertizat autorii studiului.

Mai multe cercetări precedente, care nu au fost încă evaluate prin procedura peer-review, au sugerat că este puțin probabil ca persoanele nevaccinate și infectate cu Omicron să dezvolte reacții imunitare care să le ofere protecție împotriva altor variante ale noului coronavirus.

"Părerea mea este că deși ar putea exista anumite avantaje în dezvoltarea unui vaccin specific pentru Omicron, cred că se va obține doar un beneficiu marginal în raport cu folosirea vaccinurilor și a dozelor booster existente", a declarat medicul Onyema Ogbuagu, cercetător în boli infecțioase la Facultatea de Medicină a Universității Yale din New Haven, Connecticut, care nu a participat însă la realizarea noului studiu.

"În pofida capacității noilor subvariante de a evita protecția imunitară, putem să ne așteptăm ca vaccinurile să ofere în continuare o protecție împotriva formelor grave ale bolii. Dacă sunteți programați să faceți un booster, mergeți să faceți doza booster. Dacă am învățat ceva până acum din experiența clinică este faptul că este extrem de important să ne actualizăm schema de vaccinare pentru a menține niveluri crescute de anticorpi anti-COVID-19 care circulă în sânge", a adăugat același specialist.

Adolfo Garcia-Sastrre, cercetător în microbiologie și boli infecțioase la Facultatea de Medicină Icahn asociată spitalului Mount Sinai din New York, a sugerat că o protecție mai bună ar putea fi obținută prin vaccinuri care țintesc mai multe tulpini ale virusului sau prin vaccinuri intranazale care ar crește protecția față de riscul de infectare și de transmitere, generând imunitate la nivelul mucoasei nazale, prima cale de pătrundere a virusului în organism.

Același specialist, care nu a fost implicat în realizarea noului studiu, consideră că până când devine disponibil un vaccin creat specific împotriva unei variante virale, o nouă variantă ar putea să apară și să devină dominantă.