În perioada 31 octombrie și 12 noiembrie 2021, la Glasgow, a avut loc Conferința Națiunilor Unite privind schimbările climatice din 2021 (COP26), care a avut drept scop principal limitarea creșterii încălzirii globale sub pragul de 1.5°C. Țărilor participante li s-a cerut să prezinte obiective ambițioase de reducere a cantității emise de gaze cu efect de seră până în anul 2030, care trebuie atins prin reducerea emisiilor și implementarea unor metode de absorbție a dioxidului de carbon din atmosferă. Una din metodele propuse la conferință a fost semnarea declarației privind pădurile și utilizarea terenurilor. Declarația a fost semnată pe 5 noiembrie 2021 de către 133 state, printre care și Republica Moldova. Prin semnarea acestei declarații, Republica Moldova se angajează să oprească defrișarea pădurilor și degradarea terenurilor până în 2030, oferind în același timp o dezvoltare durabilă și promovând o transformare rurală incluzivă.

Necesitatea combaterii defrișărilor ilegale

Fondul național forestier constituie 12,7% din teritoriul Republicii Moldova, ceea ce poziționează Moldova la coada clasamentului privind fondul forestier din rândul țărilor UE, potrivit Eurostat. Suprafața terenurilor afectate de eroziunea solului a crescut considerabil în ultimele decenii. Aproximativ un sfert din teritoriul Republicii Moldova este acoperit de terenuri degradate care și-au pierdut definitiv capacitatea de producție agricolă, ceea ce provoacă pierderi economice anuale estimate la aproximativ 3,1 miliarde lei. Fără nicio intervenție, suprafața acestor terenuri s-ar putea extinde și mai mult, ceea ce-ar duce la pierderi economice, dar și la destabilizarea climei. Încetarea acțiunilor de defrișare a pădurilor și a utilizării abuzive sau incorecte a resurselor naturale, poate redresa atât economia țării, cât și schimbările climatice.

Terenurile împădurite sunt protejate de legea nr.1041 din 15.06.2000 pentru ameliorarea prin împădurire a terenurilor degradate, care stabilește procedurile de identificare a unor astfel de terenuri, precum și sursele de finanțare. Această lege se extinde asupra terenurilor degradate, indiferent de autoritatea ce manageriază tipul de proprietate (statul, unitățile administrativ-teritoriale sau agenții privați). În cazul în care proprietarii de terenuri degradate refuză să utilizeze material biologic destinat împăduririi, terenurile lor vor fi expropriate și administrate de autoritatea silvică centrală.

Însă, potrivit specialiștilor în biodiversitate, autoritatea silvică centrală (Moldsilva) ar admite deficiențe în management, bazate inclusiv pe factori de corupție, ceea ce ar împiedica oprirea defrișărilor sau o funcționare eficientă a agenției la nivel național. Ministra Mediului, Iuliana Cantaragiu, susține că în 2022 va avea loc reforma Agenției "Moldsilva", ceea ce va permite ca pădurea să fie percepută ca un element ce aduce "mai multe beneficii în forma sa vie, nu ca masă lemnoasă și atunci pădurea va trebui să fie întreținută în mare parte din bugetul de stat".

Implicațiile angajamentelor din cadrul declarației semnate

Semnarea declarației privind pădurile și utilizarea terenurilor nu presupune doar stoparea defrișării pădurilor. Această declarație presupune un efort complex, prin care țările semnatare își vor consolida eforturile comune pentru conservarea pădurilor și a ecosistemelor terestre, facilitarea politicilor comerciale și de dezvoltare la nivel internațional și național, dar și investiții susținute pentru mediu și managementul pădurilor.

La nivel național există un șir de programe care includ acțiuni de împădurire a terenurilor. Printre proiectele în derulare sunt „Conservarea solurilor în Moldova” (PCSM), lansat la 1 octombrie 2002, având obiectivul general de a contribui la reabilitarea și conservarea solurilor prin împădurirea a 20,3 mii ha de terenuri aflate în proces de degradare, proiectul “Dezvoltarea sectorului forestier comunal în Moldova” (PDSFCM), lansat la 1 noiembrie 2006, având obiectivul este de a crea păduri noi comunale pe suprafața de 8468,84 ha prin împădurirea terenurilor erodate și neproductive, aplicarea practicilor agro-forestiere, crearea perdelelor forestiere de protecție, sechestrarea carbonului și reducerea concentrațiilor gazelor cu efect de seră, îmbunătățirea resurselor forestiere și pastorale regionale și locale, aprovizionarea cu masă lemnoasă și dezvoltarea bazei pentru dezvoltarea durabilă locală/regională.

Totodată, anual, au loc câteva campanii de împădurire la nivel național, printre care campania „Plantează-ți viitorul” și „Un arbore pentru dăinuirea noastră” organizate de Ministerul Mediului din Republica Moldova. În total, ambele campanii au scopul de a planta 8 milioane de puieți pe o suprafață de aproximativ 1000 de hectare în 2021.

În același timp, actuala guvernare a elaborat un program pentru o perioadă de 10 ani având scopul de a crește suprafețele împădurite până la cel puțin 100.000 ha. Acest program presupune angajarea unui număr mare de specialiști în domeniu, plantarea culturilor pe terenuri publice și restabilirea perdelelor forestiere a fâșiilor riverane de protecție și a terenurilor agricole, precum și reforma Agenției “Moldsilva”.

Prioritățile programelor naționale de împădurire trebuie corelate cu angajamentele asumate de către Republica Moldova în contextul Summit-ului COP26. Pentru atingerea obiectivelor stabilite în cadrul declarației semnate de către Republica Moldova, este fundamentală identificarea și eliminarea schemelor de corupție și tăieri ilegale din cadrul managementului fondului forestier, prin implicarea mai activă a organelor de drept în anchetarea acestora.

Recomandări pentru autorități

Odată cu semnarea declarației privind pădurile și utilizarea terenurilor din cadrul COP26, acțiunile întreprinse de Guvernul Republicii Moldova vor fi monitorizate îndeaproape în contextul unei cooperări internaționale extinse. Aceasta presupune, în primul rând, creșterea transparenței din cadrul instituțiilor de stat în vederea furnizării informațiilor necesare, pentru a putea monitoriza implementarea declarației.

Reforma din cadrul Agenției “Moldsilva”, anunțată de Ministra Mediului și preconizată pentru anul 2022, trebuie să includă inovarea sistemului de monitorizare și analiză a terenurilor forestiere de către Agenție, prin utilizarea unui sistem spațial care creează, gestionează, analizează și cartografiază tipurile de date. Astfel, prin tehnologia GIS, de exemplu, pot fi urmărite suprafețele defrișărilor și detectarea legalității acestora. Utilizând același principiu poate fi evaluată și starea de sănătate a pădurilor.

În contextul evenimentelor din noiembrie 2021, privind siguranța energetică, Guvernul Republicii Moldova ar trebui să revizuiască nu doar alternativele energetice din zona urbană, ci și din zona rurală. O mare parte din locuințele din zona rurală folosesc lemnul drept combustibil pentru încălzire, acest material având o putere calorică mai mare decât gazul sau electricitatea. În mediul rural, 90% din locuințe au un sistem de încălzire pe bază de lemn, pe când doar 9% din locuințe sunt adaptate la un sistem de încălzire pe bază de gaz. Pentru a beneficia de un sistem energetic independent, este necesară aprobarea unui program național de subvenții pentru a stimula tranziția la o energie regenerabilă, precum energia solară. Acest tip de energie va permite diversificarea sistemelor de încălzire, mai ales în zona rurală, și reducerea consumului de lemn.

Nu în ultimul rând, este necesară și implementarea unui program de instruire pentru agricultori, bazată pe principiile practicării unei agriculturi durabile și circulare. Aceasta ar permite consolidarea siguranței alimentare pe termen lung, fără riscul exploatării excesive a terenurilor agricole, și practicarea activităților de comerț fără a produce deșeuri.

-----

Elena Bolocan este asistentă de proiect în cadrul Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE). Elena este absolventă a programului de master în politici publice și dezvoltare umană a Universității din Maastricht și Universității Națiunilor Unite.

Mihai Mogildea este lider de echipă al Programului Europenizare al Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE). Mihai este absolvent al programului de master în Studii Politice și Administrative Europene al Colegiului Europei (Bruges).

Sursa: IPN