Concluziile se conțin în declarația de la finele vizitei misiunii Fondului Monetar Internațional, care s-a aflat la Chișinău în perioada 22 ianuarie-5 februarie, transmite IPN.

„Istoria rezultatelor modeste atinse de Republica Moldova în ceea ce privește executarea cheltuielilor capitale prevăzute în buget reflectă punctele slabe în sfera managementului investițiilor publice, care trebuie să fie eliminate de urgență. În afară de aceasta, pentru a asigura finanțarea de către partenerii externi de dezvoltare, așa cum este prevăzut în buget, este necesar un puternic impuls de reformare. Între timp, este necesar de elaborat planuri pentru situații neprevăzute care să fie implementate în cazul în care nu se vor materializa așteptările în privința intrărilor de mijloace din surse externe”, se menționează în declarație.

Experții FMI prognozează că inflația va decelera. Aceștia susțin direcția deciziei de politică monetară a Băncii Naționale a Moldovei. În opinia experților, decizia respectivă a fost luată prematur, dat fiind riscurile legate de presiunile inflaționiste determinate de politica bugetar-fiscală mai relaxată și de deprecierea monedei naționale. BNM trebuie să fie gata să ajusteze politica monetară, în cazul în care se vor materializa riscurile care ar putea influența perspectivele inflației. Vulnerabilitatea Republicii Moldova la șocurile externe impune necesitatea unui regim flexibil al ratei de schimb care să servească drept un instrument eficient pentru absorbția șocurilor. Pentru realizarea acestui obiectiv, BNM și-a limitat într-o manieră adecvată rolul activ pe piața valutară, limitându-și intervențiile doar la cele menite să atenueze volatilitatea excesivă.

În pofida eforturilor de stabilizare care s-au soldat cu succes, vulnerabilitățile instituționale și cele legate de guvernanță sunt semnificative și larg-răspândite. Acestea constituie o piedică majoră în calea creșterii nivelului de trai a populației. Se atestă o percepție generală că statul este corupt și justiția nu funcționează adecvat, cadrul de reglementare nu este pus în aplicare în mod corespunzător, iar existența sectorului impunător al întreprinderilor de stat generează riscuri bugetare și subminează concurența și productivitatea.

În declarație se mai spune că, deși s-au înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește supravegherea sectorului bancar, supravegherea slabă a sectorului financiar nebancar, lacunele existente în cadrul ce ține de prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului și lipsa progresului în recuperarea activelor fraudate reprezintă o sursă recurentă de îngrijorare. Eliminarea acestor vulnerabilități s-ar putea reflecta într-o creștere economică semnificativă, în urma acumulării mai rapide de capital, reducerii pierderilor forței de muncă și capitalului uman în urma emigrării de proporții și unei productivități mai mari.

La Chișinău, echipa de experți a FMI a purtat discuții cu autoritățile în contextul consultărilor periodice prevăzute de Articolul IV al Statutului FMI, pentru anul 2020, și a evaluării a șasea – finale – a programului economic al Republicii Moldova susținut de FMI prin mecanismele de finanțare ECF (Mecanismul extins de creditare) și EFF (Mecanismul de finanțare extinsă).

Misiunea a ajuns la un acord la nivel de experți cu privire la politicile necesare pentru a finaliza a șasea evaluare a programului susținut de FMI și a purtat discuții constructive cu autoritățile în contextul consultărilor pe anul 2020 prevăzute de Articolul IV al Statutului FMI.