Potrivit sursei citate, Consiliul Național al Românilor din Ucraina (CNRU), din care fac parte 20 de asociații național-culturale și organe de presă din regiunile Cernăuți, Transcarpatia, Odesa și Kiev, a menționat într-un apel către președintele, premierul și președintele Parlamentului Republicii Moldova că susține această inițiativă.

„Discuțiile sterile și fără de sfârșit, privind denumirea corectă a limbii, afectează grav nu numai situația lingvistică din Republica Moldova, dar și stabilirea justă a denumirii firești a limbii materne a românilor din Ucraina, unii declarați moldoveni la recensămintele oficiale, în urma unei regretabile inerții cauzate de manipularea seculară a mentalului colectiv de către imperiile țarist și sovietic. Fracturarea nu doar etnică, ci și lingvistică, a comunității noastre istorice, în general, dar mai cu seamă în regiunea Odesa, este exploatată cu rea-credință de autoritățile ucrainene. Este de-a dreptul incredibil cum s-a putut schimba, la indicația autorităților, de 4 ori în decurs de 8 ani, denumirea limbii de predare în școlile noastre din Bugeac: în 1992, din „moldovenească” în „română”, în 1998, din „română” în „română (moldovenească)”, în 1999, din „română (moldovenească)” în „moldovenească (română)”, iar în 2000 din „moldovenească (română)” în „moldovenească”, potrivit apelului CNRU, citat de Agenția BucPress din Cernăuți.

„Atât Academia Română, cât și Academia de Științe a Republicii Moldova și-au spus clar și fără echivoc cuvântul. Vă rugăm ca și Domniile Voastre să aveți curajul să recunoașteți adevărul și să acționați ferm în vederea modificări grabnice a art.13 din Constituție”, potrivit apelului semnat de membrii comitetului coordonator CNRU.

De menționat că Academia de Științe a R.Moldova a lansat un apel în adresa președintei Maiei Sandu, prim-ministrei Natalia Gavrilița și președintelui parlamentului, Igor Grosu, prin care susține modificarea limbii de stat în Constituție, numind-o limba română.

Publicăm în continuare apelul CNRU.