În intervenția sa, Klaus Iohannis a condamnat în cei mai fermi termeni agresiunea armată de proporții a Federației Ruse împotriva Ucrainei, care reprezintă o încălcare flagrantă a dreptului internațional, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Președintele României a evidențiat impactul acțiunilor inacceptabile ale Rusiei asupra securității și a stabilității vecinătății estice, precum și consecințele severe asupra securității europene și euroatlantice, aceste acte încălcând flagrant angajamentele asumate de Rusia la nivel internațional, inclusiv în ceea ce privește rolul său de membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU.

Klaus Iohannis a calificat atacul trupelor rusești asupra mai multor regiuni din Ucraina, inclusiv capitala Kiev, drept un act deliberat și neechivoc de agresiune împotriva unui stat independent și suveran.

Președintele a subliniat că, în această situație atât de dificilă, Uniunea Europeană trebuie să continue să își apere valorile și principiile, evidențiind importanța unității și legăturilor cu partenerii apropiați din regiune și la nivel global.

Totodată, șeful statului a sprijinit reacția fermă și rapidă a Uniunii Europene, inclusiv adoptarea pachetului puternic de sancțiuni și pregătirea, în continuare, a unor sancțiuni individuale și economice suplimentare, care să vizeze și Belarus.

Klaus Iohannis a subliniat deplina solidaritate a României cu Ucraina și poporul ucrainean și a precizat că țara noastră va continua să ofere sprijin, în principal asistență umanitară.

Președintele României a pledat pentru atenuarea impactului negativ al acțiunilor Rusiei asupra Republicii Moldova și Georgiei, state partenere care resimt deja presiunea din partea Moscovei, accentuând importanța oferirii sprijinului financiar necesar pentru consolidarea rezilienței partenerilor.

Considerând actuala situație drept cea mai mare provocare din istoria recentă a Europei, președintele Klaus Iohannis a evidențiat necesitatea continuării coordonării strânse a reacțiilor și a abordărilor cu partenerii euroatlantici, în special SUA și la nivel NATO.

În cadrul reuniunii, liderii europeni au condamnat puternic implicarea Belarusului în agresiunea la adresa Ucrainei, solicitându-i să se abțină de la astfel de acțiuni și să își respecte obligațiile internaționale.

Sancțiunile agreate de Consiliul European vor acoperi sectoarele financiar, energetic, al transporturilor, bunurile cu dublă utilizare, precum și controlul și finanțarea exporturilor, politica de vize, listările adiționale ale unor persoane și entități, precum și noi criterii de listare. Consiliul Uniunii Europene urmează să adopte, fără întârziere, propunerile pregătite de Comisia Europeană și de Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene. Liderii europeni au solicitat pregătirea și adoptarea de urgență a unui pachet suplimentar de sancțiuni individuale și economice, care va include, de asemenea, și Belarus.

Consiliul European a deplâns pierderile tragice de vieți omenești cauzate de agresiunea rusă, solicitând Rusiei și forțelor armate susținute de Rusia să permită accesul umanitar neîngrădit către toate persoanele aflate în suferință.

Șefii de stat și de guvern au evidențiat solidaritatea față de Ucraina și populația sa, pe care vor continua să le sprijine, împreună cu partenerii internaționali, prin măsuri politice, financiare, umanitare și logistice, precum și prin organizarea unei conferințe internaționale a donatorilor. În continuarea deciziei sale din decembrie 2016, Consiliul European a recunoscut aspirațiile europene și alegerea europeană ale Ucrainei, conform Acordului de Asociere.

Liderii europeni au convenit, totodată, că Uniunea Europeană va continua să coopereze strâns cu vecinii săi și au reiterat sprijinul necondiționat și angajamentul față de suveranitatea și integritatea teritorială ale Republicii Moldova și ale Georgiei. Uniunea Europeană va continua coordonarea strânsă cu partenerii și aliații săi în cadrul ONU, OSCE, NATO și G7.

Consiliul European a invitat, de asemenea, Comisia Europeană să prezinte planuri de contingență, inclusiv în domeniul energiei.