„Situația este absolut dramatică. Portul este blocat de bandele care nu lasă să iasă carburantul (...) Fără carburant, nu există apă. Și există holeră”, al cărei tratament necesită o bună hidratare, a declarat în fața presei secretarul general al ONU, Antonio Guterres.

„Am delicata misiune de a aduce în fața Consiliul de Securitate strigătul de disperare al unui întreg popor ce suferă și de a spune cu voce tare și clară că haitienii și haitienele nu trăiesc, ci supraviețuiesc', a afirmat ministrul de externe Jean Victor Généus.

Pentru a contracara violențele și paralizia din Haiti, Statele Unite și Mexicul lucrează la două rezoluții, transmite Agerpres.

Una 'ar autoriza o misiune non-ONU internațională de asistență de securitate pentru a ameliora situația de securitate și a permite livrarea ajutorului umanitar', a explicat ambasadoarea americană la ONU, Linda Thomas-Greenfield, în ședința Consiliului de Securitate al ONU devansată cu câteva zile.

„Această rezoluție va propune o misiune non-ONU limitată, atent calibrată și purtată de o țară parteneră cu o experiență importantă și necesară pentru ca un astfel de efort să fie eficace”, a adăugat ea, menționând că SUA vor 'reflecta la modalitatea cea mai bună de a susține direct și a furniza resursele' pentru o astfel de misiune.

Ideea a fost sprijinită de numeroși membri ai Consiliului, dar unii au emis rezerve, făcând referire la manifestațiile care au loc în Haiti împotriva acestei posibile intervenții externe și la problemele generate de precedentele.

O misiune ONU de pace, cunoscută ca MINUSTAH, care a acționat în Haiti din 2004 până în 2017, a făcut obiectul unor critici puternice.

Căștile Albastre sunt responsabile mai ales de faptul că au introdus holera în țară în 2010, epidemia declanșată făcând peste 10.000 de morți până în 2019. Reizbucnirea epidemiei, facilitată de penuria de apă potabilă, a provocat deja zeci de decese, deșteptând temeri legate de un nou dezastru.

„Cât timp guvernul este lipsit de legitimitate și incapabil să guverneze, trimiterea unei astfel de forțe de acțiune rapidă va avea sprijinul diferitelor părți din Haiti sau se va confrunta cu rezistență sau chiar va provoca ciocniri violente cu populația?”, a întrebat reprezentantul chinez Geng Shuang, făcând apel la 'prudență'.

China și-a semnalat totuși sprijinul de principiu - cu câteva 'ajustări' cerute - pentru o a doua rezoluție aflată în pregătire, ce prevede instituirea unui regim de sancțiuni (interdicție de călătorie, înghețarea activelor, embargou țintit asupra armelor) împotriva bandelor și a șefilor lor.

Un regim de sancțiuni este însă respins de Rusia, care denunță un proces făcut 'în grabă'. Reprezentantul rus Dmitri Polianski a chemat de asemenea la 'cântărirea tuturor consecințelor trimiterii de contingente' străine, apreciind ca 'inacceptabile' 'interferențele în procesul politic haitian' din partea unor 'actori regionali cunoscuți ce consideră continentul american drept curtea lor din spate'.

În cazul în care Consiliul de Securitate ar vota - la o dată încă neprecizată - pentru trimiterea unei astfel de forțe, ar rămâne de văzut ce țară ar conduce-o.

'Toate indiciile arată că Statele Unite vor lua conducerea', este de părere Richard Gowan, analist la International Crisis Group, evocând un posibil sprijin din partea Canadei și a unor țări latino-americane.

Deocamdată, SUA și Canada au livrat poliției haitiene echipamente de menținere a ordinii publice.

Potrivit Reuters, în Congresul american a fost introdus luni un proiect de lege vizând anchetarea și sancționarea oricăror elite politice haitiene aflate în complicitate cu bandele.

Pe de altă parte, adminstrația președintelui Joe Biden a părut sceptică față de trimiterea de trupe în Haiti, care are o lungă istorie de intervenție militară americană, mai scrie Reuters.