Conceptul descrie un mod nou de organizare a procesului de executare a pedepsei închisorii ce se bazează pe individualizarea măsurilor de siguranță și reeducare, ajustarea acestora conform progresului sau regresului demonstrat de persoana condamnată în schimbarea comportamentului infracțional, adaptarea graduală la condițiile de trai în libertate prin responsabilizare și oferirea unui nivel tot mai mare de autonomie cu cât persoana avansează în executarea pedepsei

Președinta grupului de lucru, secretara de stat a Ministerului Justiției, Nadejda Burciu, a moderat discuțiile pe marginea ultimelor propuneri și a prezentat Planul de lucru pentru 2023. „La această etapă este important să avem o viziune și o percepție comună a schimbărilor pe care dorim să le implementăm, astfel încât, atunci când legea va intra în vigoare, toate părțile implicate să cunoască cum trebuie să acționeze”, a spus Nadejda Burciu.

Necesitatea instituirii sistemului progresiv de executare a pedepselor penale este motivată de faptul că legea penală limitează drastic individualizarea modului de executare a pedepsei, nu permite clasificarea deținuților în funcție de nivelul de risc și nu prevede revizuirea tipului de penitenciar închis, semiînchis sau deschis, în corespundere cu  progresul persoanei condamnate în schimbarea comportamentului infracțional.

Grupul de lucru este compus din reprezentanți ai corpului judecătoresc, procurori, conducători ai sistemul Administrației Naționale a Penitenciarelor, reprezentanți ai Consiliului Europei, ai Inspectoratului Național de Probațiune, ai Oficiului Avocatului Poporului, ai mediului academic și ai societății civile.

Versiunea finală a conceptului va fi plasată pe pagina web a Ministerului Justiției.