Orașul subteran, despre care se spune că ar fi de dimensiuni impresionante, concurând cu mărimea Bucureștiului, ascunde incinte sacre, sanctuare tăiate din andezit, cetăți din blocuri de calcar fasonate și îmbinate perfect, după tehnici misterioase, podoabe din aur și argint.

De la aceste incinte pleacă mai multe tuneluri spre munții din apropiere, unele, prăbușite parțial, iar un singur tunel ajunge la sanctuarele de la Sarmizegetusa Regia.

Bogat în aur acest oraș îngropat este o adevărată comoară asupra căreia arheologii sunt reținuți în declarații. Tot ceea ce se cunoaște este faptul că specialiștii români au întocmit niște planuri de detaliu cu siturile subterane nedecopertate, pe care le-au strâns într-un dosar trimis Ministerului Culturii și Cultelor.

Conform datelor din studiu, mega-așezarea regilor daci este situată pe masivul Șureanu, munte care coboară către est, nord și vest în Podișul Transilvaniei, între râurile Sebeș și Ștrei.

"La început ne-am întrebat cum a fost posibil ca timp de cinci ani dacii să poată ține piept asaltului unei armate uriașe, bine înzestrate, cum era cea a romanilor. Răspunsul l-am găsit la fața locului: folosirea eficientă a terenului printr-un complex militaro-civil. Dacii au construit, în primul rând, la poalele muntelui, în nord și vest, un zid de apărare foarte lung, deoarece sistemul era cel mai vulnerabil în acea direcție. Fiecare terasă, cu lățimi diferite, era apărată de ziduri. Pe culmi au fost construite una sau mai multe cetăți fortificate, de diferite dimensiuni. S-a mers până acolo încât fiecare cvartal al unei aglomerații urbane mai mari era la rândul lui apărat de un zid propriu. Totul pe o suprafață de aproximativ 200 de kilometri pătrați. Întreaga zonă este acoperită de un păienjeniș de drumuri antice construite foarte interesant", declara unul dintre arheologi, punând în evidență complexitatea acestui oraș subteran.

Sursa: antenasatelor.ro