Potrivit unui comunicat al Executivului comunitar, propunerea de regulament a Comisiei a fost adoptată în 2019, în urma unei inițiative cetățenești europene.

Intrarea în vigoare a regulamentului nu marchează doar un important pas înainte în modernizarea politicii UE în domeniul siguranței alimentare, ci este, de asemenea, un exemplu elocvent al impactului politic direct al unei inițiative cetățenești europene, informează Executivul comunitar.

Noile norme vor îmbunătăți transparența evaluării riscurilor la nivelul UE în ceea ce privește produsele alimentare și vor acoperi o gamă largă de produse de mare interes pentru cetățeni. Regulamentul va consolida fiabilitatea, obiectivitatea și independența studiilor prezentate Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA) și va conferi un rol mai important statelor membre în guvernanța EFSA.

Încă de la începutul procesului UE de evaluare a riscurilor, toate studiile și datele științifice prezentate vor fi făcute publice în mod proactiv. Va fi folosit un format ușor accesibil într-o secțiune dedicată a site-ului EFSA (cu excepția cazului în care acest lucru nu este posibil din motive de confidențialitate justificate în mod corespunzător). În plus, pentru a identifica dacă sunt disponibile alte date sau studii științifice relevante, EFSA va consulta publicul și toți ceilalți parteneri implicați înainte de a-și pregăti contribuția științifică, informează Executivul comunitar.

O serie de măsuri vor asigura calitatea, robustețea și independența studiilor prezentate de industrie. Atunci când sunt comandate studii pentru a sprijini o viitoare cerere sau notificare de autorizare la nivelul UE, operatorii economici și laboratoarele în cauză trebuie să notifice aceste studii EFSA în faza premergătoare depunerii. Această măsură este menită să garanteze faptul că întreprinderile care solicită autorizații prezintă toate informațiile relevante și nu ascund studiile nefavorabile.

În următorii patru ani, Comisia va efectua, de asemenea, misiuni de informare la sediile laboratoarelor pentru a evalua dacă acestea aplică standardele relevante pentru testele și studiile prezentate EFSA în contextul unui proces de depunere a cererilor. Aceste misiuni vor permite Comisiei să identifice și, dacă este necesar, să corecteze orice neconformitate sau deficiență.

În ultimele luni, EFSA și-a ajutat partenerii să înțeleagă mai bine și să se pregătească pentru noile dispoziții. Agenția a creat o serie de materiale de sprijin, cum ar fi tutoriale animate, întrebări frecvente și a organizat o serie de sesiuni de formare.

Statele membre vor juca un rol mai important în îmbunătățirea guvernanței EFSA și a cooperării științifice și în asigurarea sustenabilității sale operaționale pe termen lung. Reprezentanții tuturor statelor membre, ai Comisiei Europene, ai Parlamentului European, ai societății civile și ai grupurilor de interese din cadrul lanțului alimentar vor fi implicați în guvernanța EFSA. Aceștia vor fi reprezentați în consiliul său de administrație începând cu 1 iulie 2022. În plus, legislația prevede o implicare mai activă a statelor membre în promovarea capacității științifice a EFSA, prin implicarea celor mai buni experți independenți în activitatea EFSA.

"Creșterea transparenței activității științifice a UE în domeniul alimentar va consolida încrederea consumatorilor. Aceste noi norme în materie de transparență răspund în mod direct solicitărilor cetățenilor noștri. Le punem în aplicare într-un moment în care Comisia și-a asumat un angajament ferm, prin intermediul strategiei "De la fermă la consumator", de a asigura o mai mare sustenabilitate, astfel încât modul în care producem și consumăm alimentele să fie sănătos nu numai pentru noi, ci și pentru planeta noastră", a afirmat comisarul Stella Kyriakides, responsabil cu sănătatea și siguranța alimentară.

La rândul său, Bernhard Url, directorul executiv al EFSA, susține că este un moment crucial pentru sistemul UE privind siguranța alimentară. "EFSA este recunoscătoare legiuitorilor pentru că ne-a oferit această ocazie interesantă de a informa cetățenii și părțile interesate cu privire la activitatea noastră și de a beneficia de un control mai strict al proceselor și practicilor noastre de lucru. În ultimii ani, am alocat resurse semnificative pentru a ne asigura că tranziția către noul sistem este cât mai lină și mai incluzivă posibil pentru toate părțile interesate", a transmis directorul executiv al EFSA.

Comisia Europeană a publicat marți rezultatele celei de-a doua părți a unei comparații de calitate la nivelul UE a produselor alimentare comercializate sub aceeași marcă, studiul fiind realizat de Centrul Comun de Cercetare. Scopul studiului prezentat marți a fost să afle dacă diferențele din compoziția produselor alimentare pot fi percepute de simțurile umane, conform unui comunicat remis de Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC).

Raportul a constatat că diferențele în produsele alimentare nu au urmat un model geografic. Rezultatele demonstrează că diferențele senzoriale sunt clar vizibile acolo unde există diferențe mari în compoziția produsului. De exemplu, diferențele semnificative în conținutul de zahăr din cerealele pentru micul dejun pot fi percepute influențând dulceața generală a produsului. În schimb, atunci când diferențele compoziționale erau mici, experții nu le-au putut percepe, spre exemplu, variații mai mici ale conținutului de grăsime din chipsurile de cartofi. În general, diferențele senzoriale au fost găsite la 10 din cele 20 de produse testate, se precizează în comunicatul ANPC.

În cadrul studiului s-au evaluat 1.380 de mostre din 128 de produse alimentare diferite, provenite din 19 state membre UE. Acest eșantion nu este, însă, reprezentativ pentru marea diversitate de produse alimentare de pe piața UE, notează ANPC.

Studiul a constatat că 23% din produse aveau partea din față a ambalajului și compoziția identice, iar 27% dintre produse indicau, prin aspectul diferit al părții din față a ambalajului, faptul că în diferite țări ale UE compoziția lor era diferită; 9% din produsele prezentate ca fiind aceleași în întreaga UE aveau în realitate o compoziție diferită: partea din față a ambalajului era identică, dar compoziția produselor era diferită; alte 22% din produse erau prezentate în mod similar, dar aveau o compoziție diferită: partea din față a ambalajului era similară, însă compoziția produselor era diferită.

Utilizarea aceluiași ambalaj sau a unui ambalaj similar pentru produse cu compoziție diferită nu urmărește un model geografic consecvent. De asemenea, diferența de compoziție a produselor testate nu constituie neapărat o diferență în ceea ce privește calitatea produsului. Pe baza noii metodologii elaborate, autoritățile naționale competente vor fi de acum înainte în măsură să efectueze analize de la caz la caz pentru a detecta practicile înșelătoare interzise în temeiul legislației UE privind protecția consumatorilor, se menționează în comunicatul ANPC.

În conformitate cu legislația UE, comercializarea unui produs ca fiind identic cu cel comercializat într-un alt stat membru, în pofida faptului că acesta are o compoziție sau caracteristici semnificativ diferite, ar putea induce în eroare consumatorii în mod abuziv și ilegal dacă acest lucru nu poate fi justificat prin rațiuni legitime și obiective, se precizează în comunicatul ANPC.

CE precizează că sunt așteptate studii suplimentare de la Centrul Comun de Cercetare în anii 2021 și 2022.

Sursa:Agerpres