”În urmă cu doi ani, coridoarele solidarității au reorganizat rutele logistice din Europa de Est pentru a menține economiile Ucrainei și Moldovei în stare de funcționare și pentru a evita o criză alimentară globală. Până în prezent, acestea au generat venituri de aproximativ 50 de miliarde de euro pentru economia ucraineană. În același timp, ele consolidează legăturile economice ale Ucrainei cu UE, cu importuri în valoare de aproximativ 107 miliarde de euro până în prezent. UE a investit în infrastructura de transport din Polonia, Slovacia, Ungaria, România, Ucraina și Moldova, ancorând ultimele două țări în piața unică și în spațiul de transport al UE. Coridoarele de solidaritate sunt și vor rămâne o opțiune sigură pentru comerțul Ucrainei și Republicii Moldova cu restul lumii”, a spus Adina Vălean, potrivit Calea Europeană.

Până în prezent, coridoarele de solidaritate au facilitat exportul a peste 136 de milioane de tone de bunuri ucrainene, inclusiv cereale, minerale și oțel. De asemenea, acestea au permis importul a peste 52 de milioane de tone de produse esențiale, cum ar fi combustibil, vehicule, îngrășăminte și ajutoare militare și umanitare. Aceste coridoare se întind de-a lungul regiunii Dunării, a Poloniei, a statelor baltice și a regiunii adriatice, folosind căi ferate, drumuri și căi navigabile interioare.

Deși coridorul ucrainean al Mării Negre, care a fost finalizat în toamna anului 2023, este esențial, coridoarele dunărean și polono-baltic rămân, de asemenea, cruciale pentru importuri, în timp ce Marea Adriatică joacă un rol major în exporturile non-agricole ale Ucrainei.

Comisia Europeană și instituțiile financiare internaționale au mobilizat peste 2 miliarde de euro pentru aceste coridoare.

În ultimii doi ani, Comisia Europeană a coordonat autoritățile și comunitatea de transport din UE, Ucraina și Republica Moldova pentru a elimina obstacolele administrative și de infrastructură și pentru a îmbunătăți eficiența comerțului.

Printre priorități se numără gestionarea traficului, procedurile de frontieră și investițiile în infrastructură și echipamente logistice. Proiecte majore, cum ar fi îmbunătățirea navigației pe Dunăre și pe canalul Sulina spre Marea Neagră, au contribuit la tranziția către un sistem feroviar european interoperabil.