Zilele trecute, Vladimir Putin a transmis americanilor că dorește ca NATO să nu se extindă în estul Europei. Consilierul pe probleme de securitate națională de la Casa Albă, Jake Sullivan, a declarat, vineri, că SUA sunt pregătite de dialog cu Rusia cu privire la revendicările sale și că diplomația americană va prezenta propriile îngrijorări cu privire la criza din Ucraina. El a mai spus că ultima evaluare a guvernului SUA arată că Vladimir Putin nu a luat încă decizia de a invada Ucraina.

În ultimele zile, însă, Rusia a continuat să aducă noi trupe în apropierea graniței cu Ucraina, în ciuda faptului că președintele Joe Biden l-a îndemnat pe președintele rus Vladimir Putin să detensioneze situația. Mai multe unități militare rusești au fost trimise în zona de frontieră în ultimele zile, au declarat pentru CNN surse apropiate serviciilor de informații, scrie DIGI24.

Oficialii americani și ucraineni spun că au putut vedea dovezi că Rusia a început să folosească avioane și trenuri comerciale pentru a sprijini efortul militar. O activitate similară fusese observată și în primăvară, când Rusia a comasat trupe în apropiere de granița cu Ucraina.

Ce sunt „grupurile tactice” ale armatei ruse

Cele mai recente evaluări ale serviciilor de informații americane estimează la peste 50 așa-numitele „grupuri tactice” de batalioane desfășurate la granița cu Ucraina și în preajma acesteia, iar alte șase ar fi pe drum.

Aceste grupuri, care pot include de obicei până la 900 de persoane fiecare, sunt unități de luptă diversificate, destul de autonome, incluzând o combinație de trupe, artilerie, arme antitanc, unități de recunoaștere și de geniu. BTG-urile, așa cum sunt ele cunoscute, au jucat un rol principal în activitatea militară rusă desfășurată în Ucraina în 2014, când Rusia a anexat Crimeea, menționează CNN.

Imagini recente surprinse din satelit, realizate de Maxar Technologies și furnizate CNN, arată că Rusia a masat trupe și echipamente la o distanță de până la 50 de kilometri de granița cu Ucraina. Imaginile arată o creștere, între 7 septembrie și 5 decembrie, a numărului de vehicule militare rusești în orașul Soloti din sud-vestul Rusiei.

Rusia pare să-și constituie un nou regiment în cadrul Diviziei a 3-a de pușcași motorizați, o divizie de infanterie a forțelor terestre ale Rusiei, potrivit expertului Michael Kofman. Rusia a mai trimis trupe la Voronej, Elnia și în Crimeea.

Congresmenul democrat Ruben Gallego, întors recent din Ucraina, a atras atenția că este de urmărit, în evoluția prezenței rusești în apropierea graniței ucrainene, dacă vor fi chemate și forțe de rezervă.

Ce se întâmplă pe frontul diplomatic 

În tot acest timp, Rusia continuă să nege că s-ar pregăti de o invazie, dar Vladimir Putin a declarat că Rusia are dreptul de a-și apăra „securitatea” în fața unei potențiale extinderi a NATO spre est.

Administrația Biden încă analizează dacă să trimită mai multe arme și echipamente ucrainenilor, după ce în ultimele două luni au fost expediate rachete antitanc Javelin, bărci de patrulare de clasă Island, truse de prim ajutor, radiouri securizate, aparatură electronică, echipamente medicale, motoare, generatoare, piese de schimb, precum și arme de calibru mic și muniție. Oficialii ucraineni ar face însă presiuni și pentru a primi sisteme de apărare antiaeriană, cum ar fi rachetele sol-aer Patriot, potrivit unor surse citate de CNN.

Însă consilierul pentru securitate națională, Jake Sullivan, a transmis îngrijorarea SUA că astfel de transporturi ar putea fi considerate de Rusia ca fiind extrem de provocatoare, într-un moment în care SUA, Europa și NATO încearcă să determine Moscova să detensioneze situația. Cu toate acestea, Casa Albă nu a exclus nimic, cu excepția trimiterii de trupe americane în teren, în Ucraina.

Rusia a cerut garanții de securitate din partea SUA și a NATO, inclusiv un angajament constrângător că NATO nu se va extinde mai mult spre est și că nu va permite Ucrainei să se alăture alianței militare. Oficialii ruși i-au prezentat propunerile secretarului de stat adjunct Karen Donfried, care s-a aflat la Moscova în această săptămână.

„O națiune nu poate forța o altă națiune să își schimbe granița; o națiune nu poate spune altei națiuni să își schimbe politica; iar națiunile nu pot spune altora cu cine pot colabora”, i-a spus Joe Biden lui Vladimir Putin în timpul întâlnirii lor de săptămâna trecută, prin videoconferință.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a întărit, joi, acest punct de vedere: „Nu vom face niciodată compromisuri în ceea ce privește dreptul fiecărei națiuni suverane, precum Ucraina, de a-și alege propria cale și nici principiului că rămâne la latitudinea Ucrainei și a celor 30 de aliați să decidă când Ucraina este pregătită să se alăture Alianței”.