CNA renunță la o serie de prevederi din proiectul Strategiei naționale de integritate și anticorupție
-
23 Februarie 2017 14:24
Centrul Național Anticorupție a decis să renunțe la o serie de prevederi din proiectul Strategiei naționale de integritate și anticorupție pentru anii 2017-2020 care ar fi vizat activitatea organizaților non-guvernamentale și a mass-media.
Vice-directorul CNA, Cristină Țărnă, a declarat că a fost luată această decizie deoarece ar fi fost interpretată eronat ca o tentativă de control asupra societății civile din partea statului. Reprezentanți ai organizațiilor non-guvernamentale afirmă, pe de altă parte, că această încercare ar fi lăsat loc de interpretări.
Inițiativa de a introduce un al optulea pilon în proiectul Strategiei naționale de integritate și anticorupție, referitor la situația presei și ONG-urilor, a venit tot din partea societății civile, a declarat vice-directorul CNA, Cristina Țărnă. Între inițiatori se numără Centrul de Resurse pentru Drepturile Omului (CreDO), condus de Sergiu Ostaf. Cristina Țărnă a adăugat că s-a renunțat în cele din urmă la această prevedere, pentru ca CNA să nu fi acuzat că ar dori instituirea controlului asupra organizațiilor non-guvernamentale.
Între altele, directorul adjunct al CNA menționat că cei care au criticat introducerea pilonului opt în proiectul strategiei, și-ar dori, de fapt, politizarea ONG-urilor.
”Acest pilon a fost exclus, dar o să vedeți ce conține el. Cu atât mai mult că s-a prevăzut expres că nu o să existe niciun plan de acțiuni pentru acel pilon. Se încuraja societatea civilă să-și adopte propriile planuri și să-și facă propria agendă pentru a depăși cumva vulnerabilitățile. Din toată această comunicare ce am înțeles este că o parte din aceste ONG-uri consideră firească implicarea lor în activități politice”, a declarat Cristina Țărnă.
Pe de altă parte, Nadejda Hriptievschi, de la Centrul de Resurse Juridice, a explicat că acele prevederi ar fi putut limita finanțarea externă a ONG-urilor, ceea ce ar afecta activitatea societății civile.
”Descrierea pilonului este tendențioasă. Se face aluzie că ONG-urile depind 80 la sută de fondurile externe și, respectiv, agenda lor este determinată de agenda donatorilor. De unde să știm noi că, mâine-poimâine, Legislativul nu utilizează chestia asta pentru a interzice sau pentru a limita finanțare din exterior?”, a declarat Nadejda Hriptievschi.
Nadejda Hriptievschi a subliniat că actuala legislație referitoare la organizațiile obștești nu le interzice acestora să sprijine vreun politician sau candidat în campanii electorale, dar că ONG-urile care fac acest lucru își pun în joc propria reputație.