Potrivit datelor CNA, anul trecut ofițerii Centrului au depistat 847 de infracțiuni, dintre care în 792 de cazuri, a fost vorba de acte de corupție și acțiuni conexe. O atenție deosebită a fost acordată sancționării fenomenului de corupere electorală și procesului de recuperare a bunurilor infracționale, Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale aplicând sechestre pe active în valoare de aproximativ 710 milioane de lei.

Procuratura Generală a anunțat o intensificare semnificativă a investigațiilor speciale în 2025, vizând corupția, criminalitatea organizată, contrabanda și infracțiunile cibernetice. În acest sens, autoritățile au intensificat mijloacele moderne de supraveghere și colectare a informațiilor, inclusiv interceptări electronice și investigații sub acoperire, în timp ce s-au consolidat mecanismele de control și protecție a datelor clasificate.

„Anul 2025 s-a caracterizat prin utilizarea sporită a mijloacelor tehnice moderne, în special în domeniul comunicațiilor electronice și al datelor informatice. Au fost semnalate și unele dificultăți în cooperarea cu furnizorii de comunicații electronice, în special privind volumul și complexitatea actelor de autorizare. S-a subliniat necesitatea menținerii unui echilibru între eficiența investigațiilor și respectarea drepturilor fundamentale ale omului. În cazurile de dispariție a minorilor sau persoanelor vulnerabile, s-a discutat necesitatea unor mecanisme mai rapide de acces la date, în condițiile menținerii controlului judiciar și a garanțiilor legale privind protecția vieții private”, a spus reprezentantul Procuraturii Generale, Viorel Radețchi. 

Șeful Poliției Naționale, Viorel Cernăuțeanu a menționat provocările majore ale anului 2025, printre care noile forme de escrocherii: sustragerea mijloacelor bănești de pe cardurile bancare, schemele de tip „piramidă investițională”, frauda „ruda implicată în accident”, precum și traficul ilicit de droguri și armament, alertele false cu bombă, atacurile cibernetice, tentativele de destabilizare, finanțarea ilegală a partidelor politice, coruperea electorală și campaniile de dezinformare.

El a vorbit și despre modernizarea poliției, menționând că Brigada de Poliție cu Destinație Specială „Fulger” dispune acum de armament, tehnică de intervenție și comunicații de ultimă generație.

Pentru 2026, Poliția vizează consolidarea managementului operațional prin centre de comandă moderne și utilizarea inteligenței artificiale și a big data pentru prevenirea și combaterea criminalității.

„Drept provocări au fost noile forme de escrocherie, care au atins vârful 2025, în 2026 vedem o îmbunătățire, o diminuare a procesului dat. Formele de escrocherie au constat în sustragerea mijloacelor bănești de pe cardurile bancare, piramidele investiționale și ruda implicată în accidentul rutier. Un alt compartiment de provocare a fost efectele războiului din Ucraina și anume trecerea ilegală a frontierei de stat, traficul ilicit de droguri și armament, criza energetică, manifestările războiului hibrid, alertele false cu bombă, atacurile cibernetice, destabilizările, finanțarea ilegală a partidelor politice, coruperea electorală și dezinformarea”, a afirmat Viorel Cernăuțeanu. 

Directorul Agenției pentru Securitate Cibernetică, Mihai Lupașco, a anunțat că în 2025 instituția a gestionat 41 de incidente cibernetice, inclusiv un atac de tip DDoS calificat drept „fără precedent” în ziua alegerilor, care însă a fost respins prin mecanismele de protecție implementate.

Totodată, potrivit raportului, Republica Moldova a devenit primul beneficiar al mecanismului european de rezervă cibernetică, ceea ce permite intervenții rapide și suport specializat în cazul unor crize cibernetice majore.