Această scriere, care trece drept scriere cuneiformă, este constituită din semne în formă de pană făcute prin apăsarea unui instrument ascuțit în lut umed, notează British Library, potrivit Live Science.

Prințesa Enheudanna, o figură literară născută înaintea învățaților greci

„Mulți oameni ar putea cita personalități ale Greciei Antice, cum ar fi poetul epic Homer, poeta lirică Safo sau istoricul Herodot, ca fiind primii autori cunoscuți după nume”, a declarat Erhan Tamur, cercetător postdoctoral în domeniul conservării la Metropolitan Museum of Art din New York, SUA.

Cu toate acestea, înainte cu aproximativ un mileniu ca aceste figuri să apară, a existat prințesa, preoteasa și poeta cunoscută sub numele de Enheduanna, a declarat Tamur.

„Prin primul autor, ne referim la faptul că ea fost primul autor căruia îi știm numele și pe care îl putem conecta cu un text existent. Nu știm cine a scris mare parte a literaturii mesopotamiene, dar ea este o excepție”, a declarat Benjamin Foster, asiriolog la Universitatea Yale din SUA.

Cine a fost prințesa a cărei scriere este cunoscută ca fiind prima din istorie?

Prințesa Enheduanna a fost fiica regelui Akkadian Sargon, care a trăit între 2334 î.Hr. și 2279 î.Hr., potrivit cercetătorului Erhan Tamur.

În jurul anului 2300 î.Hr., Sargon a unit majoritatea Mesopotamiei sub conducerea sa, atunci când cultura akkadiană din nordul Mesopotamiei i-a cucerit pe sumerienii din sudul Mesopotamiei. Acest lucru a deschis calea pentru Imperiul Akkadian, primul imperiu din lume sau mai multe state sub o singură autoritate, a remarcat Tamur.

Sargon și-a desemnat fiica ca mare preoteasă a zeului sumerian al lunii, Nanna, în orașul sumerian Ur, ca parte a eforturilor sale de a-și consolida noul imperiu. Atuni când și-a asumat acest rol, a primit numele Enheduanna, care înseamnă „mare preoteasă, podoaba cerului” în sumeriană, potrivit cercetătorului Erhan Tamur.

„Ca mare preoteasă a zeului lunii și ca reprezentantă a tatălui ei în Ur, ea a fost o figură importantă în orașul Ur. Și, pe lângă toate aceste responsabilități, mai scria și poezii”, a spus Tamur.

Cum a aflat lumea modernă de scrierile Enheduannei?

Lumea modernă a aflat pentru prima oară despre Enheduanna din rămășițele unui disc de alabastru dezgropat în 1927 în timpul săpăturilor arheologului britanic Sir Leonard Woolley în Ur, oraș-stat sumerian din sudul Mesopotamiei, a scris Louise Pryke, asiriolog la Universitatea din Sydney, Australia. Discul, păstrat în mod normal la Muzeul Penn din Philadelphia, o înfățișează pe Enheduanna și o identifică după nume pe verso, în timp ce dedică o estradă zeiței sumeriene Inanna, fiica lui Nanna, în templul său.

Câteva dintre poemele Enheduannei o onorează pe Nanna. Totuși, preoteasa era mult mai preocupată de Inanna, potrivit analistului Betty De Shong Meador, autoarea unei traduceri în limba engleză a poemelor Enheduanei.

În scrierile preotesei, „Inanna este deopotrivă feroce și nemiloasă, iubitoare și bună”, capabilă atât de distrugere, cât și de generozitate, a remarcat Meador.

Poemele prințesei mesopotamiene, remarcate prin tendințele autobiografice

Poemele Enheduannei erau bogate în detalii autobiografice, cum ar fi lupta ei împotriva lui Lugalanne, cel mai probabil regele din Ur, care a încercat să o înlăture cu forța din funcție.

„Enheduanna este prima autoare despre care știm că a încorporat detalii autobiografice în narațiunea sa. În plus, ea este prima autoare care ne spune ceva despre cum a creat aceste poeme. Ea compară actul de creație literară cu nașterea, prima utilizare cunoscută a acestei metafore, care va rămâne în uz timp de milenii în literatura universală”, a spus Tamur.