De asemenea, CIDO condamnă inacțiunea instituțiilor de stat în asigurarea dreptului la limba maternă și asigurarea incluziunii tuturor grupurilor etno-lingvistice care locuiesc în Republica Moldova, transmite IPN.

Potrivit CIDO, datele recensământului național general din 2004 arată că populația Republicii Moldova vorbește mai multe limbi materne printre care moldovenească/română 75%, rusă 15%, ucraineană 3%, găgăuză 3%, bulgară 1%, alte limbi 0,34%. Astfel, fiecare a patra persoană a declarat drept limba maternă alta decât cea română/moldovenească.

„Considerăm că oportunitatea reformării sărbătorii naționale Limba Noastră centrate pe activități care promovează limba română spre o abordare inclusivă, multi-lingvistică prin redenumirea sărbătorii în Ziua Limbilor Materne și implicarea activă a tuturor grupurilor etno-lingvistice, ar fi un pas responsabil spre crearea coeziunii sociale și avansarea dialogului interetnic”, susțin membrii CIDO.

În plan internațional Republica Moldova a semnat Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare, încheiată de statele membre ale Consiliului Europei la Strasbourg, la data de 5 noiembrie 1992. Scopul general al Cartei este de a contribui la menținerea și dezvoltarea tradițiilor și a bogăției culturale europene prin protecția limbilor regionale sau minoritare istorice din Europa, dintre care unele riscă, în decursul timpului, să dispară. Carta se bazează pe ideea că recunoașterea și respectarea diferenței culturale va spori finalmente integrarea, pacea și stabilitatea. Până în prezent Republica Moldova nu a ratificat Carta ignorând recomandările Consiliului Europei.

Centrul de Informare în domeniul Drepturilor Omului solicită demararea imediată a procedurilor necesare pentru ratificarea Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare, asigurarea dreptului la limba maternă pe teritoriul Republicii Moldova și inițierea discuțiilor publice fața de oportunitatea redenumirii sărbătorii naționale 31 august Limba Noastră în Ziua Limbilor Materne.