Destinul său, de altfel ca și a altor intelectuali moldoveni, a fost marcat de sistemul represiv sovietic, pentru efortul său de a promova, împreună cu rectorul Sergiu Rădăuțanu, studenții moldoveni, în condițiile când aceștia erau minoritari în toate instituțiile de învățământ superior din RSSM.

Astfel, în 1970 erau înmatriculați la Politehnică aproximativ 5000 de  studenți moldoveni, fapt ce a schimbat atmosfera în Chișinău, adică limba română se vorbea deschis în universitate, cămine în transportul public. De asemenea a contribuit la traducerea a zeci de manuale în limba română și la introducerea limbii române, numită moldovenească pe atunci, ca limbă de predare la multe discipline care se predau doar în limba rusă. Pasionat de istoria neamului, inclusiv a Chișinăului, a contribuit inclusiv la publicarea volumului Centrul Istoric al Chișinăului.

Vă invităm să ascultați un interviu realizat de Victor Buruiană cu profesorul Aurel Marinciuc.