Acest astronaut, Gui Haichao, un „specialist în sarcină utilă”, este profesor la Universitatea de aeronautică și astronautică din Beijing, a declarat luni într-o conferință de presă Lin Xiqiang, purtătorul de cuvânt al Agenției chineze pentru zboruri spațiale cu echipaje umane. Până acum, toți astronauții chinezi care au fost trimiși în spațiu făceau parte din Armata Republicii Populare Chineze. Gui Haichao „se va ocupa în principal cu gestionarea pe orbită a sarcinilor utile” consacrate experimentelor din domeniul științelor spațiale, a precizat același purtător de cuvânt.

Astronautul civil chinez va zbura pe orbită alături de comandantul misiunii Shenzhou-16, Jing Haipeng, și de astronautul Zhu Yangzhu. Acest echipaj va fi lansat de la baza Jiuquan, situată în nord-vestul Chinei, marți, la ora locală 09:31 (01:31 GMT), a precizat agenția spațială chineză. Gui Haichao provine „dintr-o familie obișnuită” din provincia Yunnan, a precizat Universitatea Beihang, celălalt nume al instituției pentru care lucrează acest profesor universitar.

El „s-a simțit atras de domeniul aerospațial” în 2003, ascultând în campusul universității o transmisiune radiofonică despre zborul primului chinez în spațiu, a precizat aceeași instituție de învățământ superior pe rețelele de socializare. „Vis spațial” Proiectele legate de „visul spațial” chinez s-au înmulțit în timpul președinției lui Xi Jinping. Gigantica țară asiatică investește de mai multe decenii miliarde de euro în programul său spațial condus de armată, ceea ce i-a permis să recupereze în mare parte decalajul ce o separa în trecut de Statele Unite și Rusia.

China a trimis primul său astronaut în spațiu în anul 2003, iar stația sa spațială Tiangong („Palatul celest”) a devenit pe deplin operațională la sfârșitul anului 2022. În 2019, un vehicul chinezesc s-a plasat cu succes pe fața nevăzută a Lunii. Apoi, în 2021, China a plasat un mic robot și pe suprafața planetei Marte.

China intenționează să trimită un prim echipaj de astronauți spre Lună până în 2029. Ultimul modul al stației Tiangong s-a conectat cu succes la structura principală a laboratorului orbital în 2022. Această stație spațială este înzestrată cu materiale și echipamente științifice de vârf, inclusiv cu "primul sistem de ceas atomic rece", creat pentru a funcționa în spațiu, potrivit agenției de presă China Nouă.

Stația Tiangong va evolua pe o orbită terestră joasă la altitudini cuprinse între 400 kilometri și 450 de kilometri timp de cel puțin 10 ani, pentru a-i permite astfel Chinei să-și mențină o prezență umană pe termen lung în spațiu. Echipajele de astronauți vor fi schimbate periodic pentru a asigura o prezență continuă la bordul laboratorului orbital și vor realiza experimente științifice, testând totodată o serie de tehnologii noi.

Guvernul de la Beijing nu intenționează să folosească stația Tiangong pentru a coopera cu alte țări la aceeași scală ca în cazul Stației Spațiale Internaționale (ISS), dar s-a declarat deschis pentru eventuale colaborări, fără să precizeze anvergura acestora. Țara asiatică se declarase dispusă în 2007 să coopereze la proiectul Stației Spațiale Internaționale, însă Congresul american a votat în 2011 o lege prin care i-a interzis NASA orice colaborare cu China sau cu companiile chineze.