Compania națională de rețele electrice, care asigură consumul pentru peste un miliard de chinezi, susține că este în continuare un echilibru fragil între cerere și ofertă, mai ales că țara intră în perioada de vârf a consumului de electricitate, pe fondul temperaturilor neobișnuit de scăzute. În plus, în Beijing a nins cu trei săptămâni mai devreme ca de obicei, iar rezidenții au fost nevoiți să dea drumul la căldură, scrie sursa citată.

Val de frig și primul cod portocaliu de furtună de zăpadă

Agenția de meteorologie din China a emis primul cod portocaliu de furtună de zăpadă din noul sezon rece, al doilea pe scala de intensitate, duminică, în contextul în care valul de frig care a cuprins întreaga țară alimentează îngrijorările privind întreruperi ale traficului și apariția unor focare de gripă pe fondul creșterii numărului de cazuri de COVID-19, informează Reuters.

Centrul Național de Meteorologie prognozează furtuni de zăpadă în nord-estul Chinei, depunerea unui strat de zăpadă de 45 de milimetri în anumite regiuni pentru următoarele 24 de ore și ninsori abundente în zonele din nordul țării.

Capitala chineză, Beijing, se confruntă cu prima sa ninsoare din noul sezon rece, care a sosit cu 23 de zile mai devreme decât în anii trecuți, în timp ce temperaturile din noaptea de duminică spre luni vor atinge cele mai joase valori din ultimul deceniu pentru această perioadă a anului.

Valul de frig, care poate să ducă la o creștere a riscului de apariție a gripei, s-a produs într-o perioadă în care peste 20 de orașe din nordul Chinei au raportat cazuri de COVID-19, iar apariția unor focare sporadice a fost semnalată în sud-vestul țării, în Chongqing și în provinciile Sichuan și Yunnan, de la jumătatea lunii octombrie.

Sute de mii de locuitori din Beijing au ieșit din locuințele lor pentru a se bucura de imaginile spectaculoase ale unor atracții turistice acoperite de zăpadă, precum Orașul Interzis și Universal Studios Resort, în pofida restricțiilor anti-COVID-19. De asemenea, peste 300 de membri din Comitetul Central al Partidului Comunist Chinez se pregătesc să participe la o reuniune care va avea loc de luni până joi.

Este posibil ca zăpada care se va acumula în regiunile plasate în lockdown din cauza pandemiei de COVID-19 să nu poată să fie mutată în afara zonelor aflate sub control sanitar, a raportat cotidianul central Beijing Daily.

Criza energetică pune stăpânire pe Eurasia pe măsură ce se apropie iarna

Pene de curent în Tadjikistan, penurie de energie în Ucraina, costuri în creștere ale energiei electrice în Balcani și profituri pe termen scurt pentru companiile de stat din Rusia.

Acestea sunt câteva dintre primele efecte resimțite de la accelerarea crizei energetice globale cauzate de penuria de combustibil pentru generarea de energie în China și de creșterea prețurilor în Europa, care afectează atât consumatorii, cât și producătorii.

Criza din ce în ce mai adâncă care se instalează în Europa și Asia riscă, de asemenea, să pună în pericol economia globală care încearcă să-și revină din încetinirea cauzată de pandemia de coronavirus.

Odată cu apropierea iernii, criza energetică bruscă care lovește lumea amenință lanțurile de aprovizionare deja încercate, provoacă tensiuni geopolitice și ridică întrebări despre cât de pregătită este lumea pentru o tranziție către forme mai ecologice de energie.

Importurile chinezești de cărbune din Rusia s-au triplat față de anul trecut. Vecinii producători de energie ai Chinei, cum ar fi Kazahstanul și Turkmenistanul, au înregistrat, de asemenea, o creștere a cererii de cărbune și, respectiv, gaz, deși transporturile de aici au fost încetinite de limitele logistice și de producție în livrarea către China a cantităților mai mari decât cele planificate.

Criza energetică a apărut în China și se extinde în întreaga lume

Criza energetică actuală a apărut pentru prima dată în China, cel mai mare producător mondial, deoarece cererea globală pentru produsele sale a crescut brusc și neașteptat în acest an, ca parte a unei creșteri economice post-pandemie.

Din cauza unei interdicții neoficiale impuse de China asupra importurilor de cărbune din Australia, care fusese anterior principalul furnizor al țării, stocurile de cărbune au scăzut. La care s-a adăugat un deficit de electricitate al Chinei ca urmare a unor politicile climatice controversate adoptate în țară.

Președintele chinez Xi Jinping a promis că China va fi neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon până în 2060, lăsând guvernele regionale din China să încerce să aducă emisiile de dioxid de carbon și alte gaze cu efect de seră în conformitate cu limitele stabilite. Ca urmare, fabricile au fost lăsate să se ocupe de raționalizarea energiei electrice și de întreruperi de curent.

Odată cu scăderea livrărilor de cărbune, companiile energetice chineze s-au orientat și pe piața gazelor naturale, ceea ce a dus la achiziții la un ritm și mai rapid decât anticipau comercianții din Europa și provocând creșterea prețurilor.

În Europa, perspectiva penuriei în aprovizionare este în creștere, deoarece cererea crește și în Asia, unde cumpărătorii s-au pregătit să plătească prețul și să-i depășească la licitații pe omologii lor europeni.

Este probabil ca această disparitate să se intensifice după ce, în octombrie, China a dat ordin companiilor susținute de stat în să asigure aprovizionarea cu energie, indiferent de cost. De atunci, importurile de cărbune și gaze au continuat să crească.

Mișcarea Chinei sugerează că alte părți ale lumii se vor confrunta cu o perioadă și mai grea în asigurarea combustibilului de care au nevoie.