Cele mai grave cazuri sunt de violență asupra copiilor, de lăsare fără îngrijire, de abuz fizic și emoțional și atât autoritățile, cât și societatea, în general, nu reușesc de cele mai multe ori să le prevină și să le soluționeze în interesul copiilor, mai spun experții.

Legislația care reglementează diferite aspecte ale drepturilor copiilor în Republica Moldova este în general una bună, dar modul în care este aplicată este în multe cazuri defectuos, este de părere președinta Centrului Național de Prevenire a abuzului față de Copii, Daniela Sîmboteanu. Potrivit ei, o problemă este cea a specialiștilor care lucrează cu copiii, pentru că puțini dintre ei sunt pregătiți să acționeze eficient în cazuri critice.

„Pentru copii, un risc major este de a fi lăsați în situații de primejdie, situații în care ei sunt expuși abuzului, exploatării, situațiilor potențiale de trafic. Aici profesioniștii sunt obligați să intervină prompt, imediat ce suspectează un caz cât de cât suspect asupra copilului. Nu este timp pentru a dezvolta competențele în momentul acela, pentru că uneori o vorba de ore, poate chiar de minute, pentru a asigura dreptul copiilor la protecție”, a declarat Daniela Sîmboteanu.

În societatea moldovenească există o înțelegere greșită a modului în care trebuie respectate drepturile copiilor, consideră președintele Centrului de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului din Moldova, Cezar Gavriliuc. El crede că în multe cazuri, nici părinții, nici specialiștii nu le respectă acestora dreptul de a decide și de a avea propriile păreri.

„Copiii nu sunt văzuți ca cetățeni cu drepturi depline. Și guvernanții, și adulții în general, văd copii mai degrabă ca pe niște proprietăți ale lor, dar nu-i văd ca pe niște cetățeni care pot să contribuie la promovarea drepturilor lor. Și de aici decurg o mulțime de probleme cu care se confruntă copiii în țara noastră. În primul rând, vorbim despre violență împotriva copiilor, situații în care copii sunt lăsați fără îngrijire, inclusiv din cauza migrării părinților peste hotare la muncă”, a constatat Cezar Gavriliuc.

Republica Moldova a ratificat în anul 1993 Convenția ONU cu privire la drepturile copilului. Odată cu ratificarea acestui document, statul are obligația să creeze condiții necesare și să întreprindă toate acțiunile pentru a asigura realizarea drepturilor stabilite în el.