30 decembrie 2019: Alertă de virus

Pe 30 decembrie, în jurul orei 16:00, șefului departamentului de urgență al spitalului central din Wuhan i s-au înmânat rezultatele unui test efectuat de laboratorul de secvențiere Capital Bio Medicals din Beijing.

În partea de sus documentului erau cuvintele alarmante: „SARS CORONAVIRUS”. Le-a încercuit cu roșu și a transmis mesajul colegilor prin platforma de mesagerie WeChat.

În decurs de o oră și jumătate, imaginea a ajuns la un medic din secția de oftalmologie a spitalului, Li Wenliang. El a distribuit-o pe grupul studenților săi, care includea sute de oameni, adăugând avertismentul: „Nu difuzați mesajul în afara acestui grup. Puneți familia și cei dragi să ia măsuri de precauție”.

Când Sars s-a răspândit în sudul Chinei, la sfârșitul anului 2002 și 2003, Beijingul a acoperit focarul, insistând că totul era sub control. Acest lucru a permis virusului să se răspândească în întreaga lume. Răspunsul Beijingului a provicat critici internaționale și - îngrijorător pentru un regim profund preocupat de stabilitate - furie și proteste în China. Între 2002 și 2004, Sindromul respirator acut sever (Sars) a infectat mai mult de 8.000 de oameni și a ucis aproape 800 în întreaga lume.

Până în 30 decembrie seara, screenshoturi cu mesajul lui Li s-au răspândit pe scară largă online. În toată China, milioane de oameni au început să vorbească despre Sars.

S-a dovedit însă că a fost o greșeală la secvențiere – nu era Sars, ci un nou coronavirus foarte asemănător cu acesta. Dar acesta a fost un moment critic. Informația despre un posibil focar a devenit publică.

Comisia de sănătate din Wuhan era deja conștientă că se întâmplă ceva în spitalele din oraș. În acea zi, au sosit oficiali ai Comisiei Naționale de Sănătate din Beijing, iar probele recoltate din plămânii pacienților au fost trimise la cel puțin cinci laboratoare de stat din Wuhan și Beijing pentru a secvenția virusul în paralel.

Comisia de sănătate din Wuhan a trimis două ordine către spitale. Le-a însărcinat să raporteze toate cazurile direct Comisiei de sănătate și le-a spus să nu facă nimic public fără autorizație. În doar 12 minute, aceste ordine au fost divulgate online.

Marjorie Pollack, editorul adjunct al ProMed-mail, o organizație care trimite alerte cu privire la focarele de infecții la nivel mondial, a primit un e-mail de la un contact din Taiwan, în care era întrebată dacă știe ceva despre discuțiile din online.

Trei ore mai târziu, terminase de scris o postare urgentă, solicitând mai multe informații despre noul focar. A fost trimis celor aproximativ 80.000 de abonați ai ProMed cu un minut înainte de miezul nopții.

31 decembrie: Oferte de ajutor

Cum informațiile despre coronavirus au început să se răspândească, profesorul George F Gao, directorul general al Centrului de Control al Bolilor din China (CDC), primea oferte de ajutor din întreaga lume.

China și-a îmbunătățit infrastructura de boli infecțioase după Sars - iar în 2019, Gao promisese că vastul sistem de supraveghere online al Chinei va putea preveni un alt focar

Dar doi oameni de știință care l-au contactat pe Gao spun că șeful CDC nu părea alarmat.

„I-am trimis un text foarte lung lui George Gao, oferind să trimit o echipă și să fac orice pentru a-i sprijini”, a declarat pentru BBC Dr. Peter Daszak, președintele grupului de cercetare a bolilor infecțioase din New York, EcoHealth Alliance. Însă el spune că tot ce a primit ca răspuns a fost un scurt mesaj prin care Gao care i-a urat la mulți ani.

Epidemiologul Ian Lipkin de la Universitatea Columbia din New York a încercat, de asemenea, să vorbească cu Gao.

„Identificase virusul. Era un nou coronavirus. Și nu era extrem de transmisibil. Acest lucru nu părea adevărat pentru că am auzit că mulți, mulți oameni au fost infectați. Nu cred că a fost duplicitar, cred că a greșit pur și simplu”, spune Lipkin.

Gao, care a refuzat să discute cu BBC, a declarat presei de stat că secvențierile au fost făcute cât mai curând posibil și că el nu a spus niciodată public că nu ar exista transmisie de la om la om.

Dar în acea zi, Comisia de Sănătate din Wuhan a emis un comunicat de presă în care preciza că au fost identificate 27 de cazuri de pneumonie virală, dar că nu există dovezi clare ale transmiterii umane.

Au mai trecut încă 12 zile înainte ca China să distribuie secvențele genetice comunității internaționale.

1 ianuarie 2020: Frustrare internațională

Legislația internațională prevede ca focarele de boli infecțioase de interes global să fie raportate Organizației Mondiale a Sănătății în termen de 24 de ore. Dar, la 1 ianuarie, OMS nu primise încă o notificare oficială. În ziua precedentă, oficialii OMS au văzut rapoartele ProMed online, așa că au contactat Comisia Națională de Sănătate din China.

„Trebuia raportat”, spune profesorul Lawrence Gostin, directorul Centrului de colaborare al OMS privind dreptul național și global la sănătate de la Universitatea Georgetown din Washington DC. „Faptul că focarul nu a fost raportat a constituit o încălcare a Regulamentelor internaționale de sănătate”, adaugă el.

Dr. Maria Van Kerkhove, un epidemiolog al OMS care a devenit apoi conducătorul tehnic al agenției pentru COVID-19, a participat la prima conferință de urgență pe această temă, în noaptea de 1 ianuarie.

„Am presupuns inițial că ar putea fi un nou coronavirus. Pentru noi nu era întrebarea dacă are loc transmitere de la om la om, ci care este amploarea acesteia și unde se întâmplă”, spune ea.

Au trecut două zile până când China a răspuns la solicitarea OMS. Dar informațiile erau foarte vagi - că au existat 44 de cazuri de pneumonie virală de cauză necunoscută.

China spune că a comunicat în mod regulat și pe deplin cu OMS începând cu 3 ianuarie. Dar înregistrările întâlnirilor interne ale OMS obținute de agenția de știri Associated Press (AP) prezintă o imagine diferită, dezvăluind frustrarea pe care o simțeau înalții oficiali ai OMS în acel moment.

„Să spui că nu au existat dovezi ale transmiterii de la om la om nu este suficient. Trebuie să vedem datele ", a spus Mike Ryan, directorul programului OMS pentru situații de urgență.

2 ianuarie: Reducerea la tăcere a medicilor

Numărul persoanelor infectate cu noul virus se dubla la câteva zile și tot mai mulți oameni se prezentau la spitalele din Wuhan.

Dar, în loc să le permită medicilor să vorbească public despre îngrijorările lor, mass-media de stat au început o campanie care i-a redus efectiv la tăcere.

Pe 2 ianuarie, postul național CCTV a difuzat o știre despre medicii care au răspândit informații despre un focar de infectare cu patru zile mai devreme. Medicii, denumiți doar „utilizatori de internet”, au fost audiați la Biroul de securitate publică din Wuhan și „au fost tratați în conformitate cu legea”.

Unul dintre medici a fost Li Wenliang, medicul oftalmolog al cărui avertisment devenise viral. În februarie, medicul a murit de COVID-19.

Guvernul chinez susține că aceasta nu este o dovadă a faptului că ar fi încercat să suprime știrile despre virus și că medicii ca Li au fost îndemnați să nu răspândească informații neconfirmate.

Dar, deși devenea evident pentru medici că exista, de fapt, o transmisie de la om la om, ei au fost împiedicați să vorbească despre acest lucru.

Un angajat de la spitalul lui Li, Wuhan Central, a spus pentru BBC că în următoarele câteva zile „au fost atât de mulți oameni care au avut febră, încât situația a scăpat de sub control. Am început să intrăm în panică. Dar spitalul ne-a spus că nu avem voie să vorbim cu nimeni despre asta”.

Guvernul chinez a declarat că „este nevoie de un proces științific riguros pentru a determina dacă un nou virus poate fi transmis de la om la om”.

Autoritățile au susținut timp de încă 18 zile că nu exista transmisie de la om la om.

3 ianuarie: Documentul secret

Laboratoarele din întreaga Chină se grăbeau să cartografieze secvența genetică completă a virusului. Un renumit virolog din Shanghai, profesorul Zhang Yongzhen, a început secvențierea pe 3 ianuarie.

După două zile, a obținut o secvență completă. Rezultatele sale au dezvăluit un virus similar cu Sars și, prin urmare, probabil transmisibil.

În 5 ianuarie, biroul lui Zhang a scris Comisiei Naționale de Sănătate recomandând luarea măsurilor de precauție în locurile publice.

„Chiar în acea zi, el încerca să distribuie informația cât mai repede, astfel încât restul lumii să poată vedea despre ce este vorba”, spune partenerul de cercetare al lui Zhang, profesorul Edward Holmes, un virolog la Universitatea din Sydney.

Dar Zhang nu și-a putut face publice concluziile. Pe 3 ianuarie, Comisia Națională de Sănătate a trimis un memorandum secret laboratoarelor prin care interzicea oamenilor de știință „neautorizați” să cerceteze virusul și să dezvăluie informațiile publicului.

Documentul a redus la tăcere oamenii de știință și laboratoarele individuale și le-a împedicat să dezvăluie informații despre acest virus, spune spune jurnalistul Associated Press Dake Kang.

Niciunul dintre laboratoarele care au studiat virusul nu a făcut publică secvența genetică a acestuia. China a continuat să susțină că este vorba de pneumonie virală, fără dovezi clare ale transmiterii de la om la om.

Abia după 6 zile a anunțat că este vorba despre un coronavirus și nici atunci nu a publicat o secvență genetică care să permită altor țări să dezvolte teste și să înceapă să urmărească răspândirea virusului.

Trei zile mai târziu, în 11 ianuarie, Zhang a decis că este timpul să riște totul și l-a autorizat pe Holmes să publice secvența virusului.

Decizia sa a avut imediat consecințe - laboratorul său a fost închis a doua zi pentru „rectificare” - dar acțiunea sa a rupt lanțul tăcerii. A doua zi, autoritățile chineze au făcut publice secvențele obținute de laboratoarele de stat Comunitatea științifică internațională a intrat în acțiune, iar un set de instrumente pentru un test de diagnostic a fost disponibil public până la 13 ianuarie.

În ciuda dovezilor venite de la oamenii de știință și de la medici, China nu a confirma existența unei transmisii de la om la om până în 20 ianuarie.

Orice focar emergent de infecție este haotic, spune expertul în sănătate Lawrence Gostin.

„Întotdeauna este foarte dificil să controlezi un virus încă din prima zi. Dar, până când a aflat comunitatea internațională că noul coronavirus era transmisibil de la om la om, cred că deja se răspândse. Am fi avut o șansă, dar am pierdut-o”, spune el.

Sursa:Digi24.ro