Dincolo de prioritizarea pusă în aplicare din 2009 pentru plângerile „cele mai grave și urgente”, de exemplu cu privire la persoane aflate în detenție sau în pericol, „noi am introdus o nouă strategie de abordare a cazurilor care vor fi denumite de acum încolo „de impact” și care „necesită o abordare pe cât de țintită pe atât de rapidă” din cauza problemelor mai generale pe care le ridică”, a explicat judecătorul islandez în timpul unei conferințe de presă asupra bilanțului anual al CEDO, relatează AFP și Agerpres.

Astfel, aceasta a identificat deja peste 500 de asemenea cazuri care ridică probleme societale sau tehnologice care nu au mai fost abordate de CEDO sau problematici noi, a căror judecare ar putea avea un impact asupra legislației țării sau practicii internaționale.

Poate fi vorba, de exemplu, de probleme în materie de mediu, de cazuri legate de pandemia de Covid-19, de libertatea de expresie sau de discriminare la adresa minorităților sexuale.

Președinte al instituției judiciare a Consiliului Europei din primăvara lui 2020, Robert Spano și-a exprimat speranța că „primele decizii procedurale vor fi luate în următoarele luni” cu privire la opt plângeri depuse în materie de justiție climatică.

„Scopul nostru este, pentru aceste probleme care interesează toată Europa, ca CEDO să poată răspunde în timp util la problemele puse”, a subliniat la rândul său Marialena Tsirli, grefieră a Curții.

CEDO, care nu poate fi sesizată împotriva uneia dintre cele 47 de țări din Consiliul Europei decât după ce toate recursurile juridice naționale au fost epuizate și într-un termen redus deja la patru luni, are în general nevoie de mai mulți ani înainte de a da un verdict și aceasta în cazul în care plângerea a fost admisă.

Curtea de la Strasbourg, gardian al Convenției europene a drepturilor omului, analizează în prezent 70.000 de plângeri (comparativ cu 160.000 la sfârșitul lui 2011, însă în creștere cu 13% într-un an). Aceste plângeri în așteptare vizează în principal Rusia (24,2%), Turcia (21,7%), Ucraina (16,2%) și România (8,1%).

În 2021, au fost judecate peste 36.000 de plângeri, cifră în scădere cu 8% într-un an, dar cu o creștere puternică (de 65%, până la 3.131) a celor asupra cărora judecători au pronunțat decizii, în special datorită unui tratament grupat al plângerilor. Toate celelalte au fost respinse ca inadmisibile sau radiate, uneori ca urmare a unei soluționări amiabile între țară și reclamant.

Rusia a rămas de departe țara cu cele mai multe condamnări, cu 219 hotărâri ce au constatat o încălcare de către Moscova a Convenției, în principal pentru încălcarea „dreptului la libertate și la siguranță” și pentru tratament inuman.

Ucraina se clasează pe locul doi, cu 194 de condamnări, urmată de Turcia și de România, fiecare cu 76 de condamnări.

Franța a făcut obiectul unui număr de 14 decizii ale CEDO în 2021, dintre care jumătate o condamnă, mai menționează AFP.