Ce impact financiar va avea un „hard Brexit” asupra UE
-
20 Iulie 2018 14:17
Țările Uniunii Europene vor suferi pe termen lung pagube echivalente cu aproximativ 1,5% din PIB-ul anual dacă Marea Britanie va ieși din blocul comunitar în luna martie 2019 fără un acord comercial, se arată într-un studiu al Fondului Monetar Internațional publicat joi, transmite Reuters, citată de Agerpres.
Conform calculelor Reuters, pagubele reprezintă echivalentul a aproximativ 250 de miliarde de dolari.
Raportul vine într-un moment în care mediile de afaceri mizează din ce în ce mai mult pe un eșec al negocierilor între Regatul Unit și Uniunea Europeană, ceea ce ar însemna un "divorț" fără concesii (hard Brexit) și punerea sub semnul întrebării a oricărei perioade de tranziție.
De asemenea, UE ar putea pierde 0,7% din forța sa de muncă, sau peste un milion de locuri de muncă, se arată în raportul FMI.
"Soliditatea integrării zonei euro-Marii Britanii implică faptul că nu vor exista câștigători al Brexitului", avertizează FMI.
Instituția financiară apreciază că Irlanda va fi cea mai afectată, din cauza legăturilor sale comerciale strânse cu Regatul Unit, urmată de Olanda, Belgia și Luxemburg. De asemenea, Germania va suferi din cauza lanțului de aprovizionare în domeniul industrial.
FMI arată că în actualul studiu se constată un impact negativ mai accentuat asupra UE în urma Brexitului față de rapoartele precedente, deoarece sunt incluse influențele asupra întreruperii lanțurilor de aprovizionare, efectele taxelor vamale precum și reducerea activității în domeniul serviciilor financiare.
FMI cere UE să continue să permită "contrapărților centrale" (CCP) cu sediul în Londra să efectueze tranzacții în euro - o măsură criticată până acum de Banca Centrală Europeană (BCE). (Contrapartea centrală este o persoană juridică care se interpune între contrapărțile la contractele tranzacționate pe una sau mai multe piețe financiare, devenind astfel cumpărător pentru fiecare vânzător și vânzător pentru fiecare cumpărător și este responsabilă pentru funcționarea unui sistem de compensare, conform ASF)
"O potențială relocare forțată a "contrapărților centrale" de importanță sistemică globală către UE ar trebui privită cu mare ezitare", apreciază FMI.
Pagubele economice în urma Brexitului ar fi minime dacă Marea Britanie va adopta un "soft Brexit" după modelul norvegian, și va face parte din Spațiul Economic European (SEE), o propunere respinsă de premierul Theresa May deoarece țara ar trebui să respecte o mare parte din reglementările UE, apreciază FMI.
Un acord comercial pentru bunurile prelucrate - care este mai aproape de ceea ce își dorește May - ar reduce pierderile pe termen lung ale UE la 0,8% din PIB, echivalentul a aproximativ 130 de miliarde de dolari.
În studiul FMI nu este estimat costul Brexitului pentru Regatul Unit dar într-un update la raportul său bi-anual "World Economic Outlook", publicat săptămâna aceasta, FMI a revizuit în scădere previziunile pentru Marea Britanie (avans al PIB-ului de 1,4% în 2018, față de 1,6% estimat anterior). Ar fi cel mai redus ritm de creștere din 2012.
Directorul general al Fondului Monetar Internațional, Christine Lagarde, a estimat luna trecută că Europa și Irlanda trebuie să fie pregătite pentru a găzdui un aflux de societăți financiare după Brexit.
Prognozând o mutare în masă spre continent și Irlanda atunci când Marea Britanie va ieși din Uniunea Europeană, Christine Lagarde a subliniat că UE trebuie să își întărească capacitățile de reglementare și supervizare pentru a face față afluxului de firme provenite din sectorul financiar londonez.
"Pe termen scurt, este vital să ne asigurăm că sunt pregătite capacitățile de reglementare și supervizare pentru afluxul de firme financiare care se vor muta în Europa continentală și Irlanda ca urmare a Brexitului", a spus Christine Lagarde la o conferință cu tema "euro la aniversarea a 20 de ani", găzduită în comun de FMI și Banca Centrală a Irlandei.
Firmele din sectorul financiar au abandonat deja orice speranță cu privire la pașaportul european, care permite companiilor să își ofere serviciile pentru întregul continent european de la un centru situat în Marea Britanie. Acest pașaport este condamnat să dispară odată cu ieșirea din piața unică promisă de guvernul conservator condus de Theresa May.
Mai multe bănci emblematice din City-ul londonez au avertizat că ar putea fi obligate să mute anumite activități și locurile de muncă asociate. Banca Angliei a estimat la rândul său că aproximativ 10.000 de locuri de muncă în domeniul serviciilor financiare ar putea fi mutate în prima zi a Brexitului.