Ultimul război Israel-Hamas a oferit o oportunitate fără precedent pentru IDF de a utiliza astfel de instrumente într-un teatru de operațiuni mult mai larg și, în special, de a desfășura o platformă AI de creare de ținte numită "Evanghelia", care a accelerat semnificativ linia de producție letală de ținte pe care oficialii au comparat-o cu o "fabrică", relatează sursa citată.

The Guardian dezvăluie noi detalii despre "Evanghelie" și despre rolul său central în războiul Israelului din Gaza, după ce a realizat interviuri cu surse din serviciile de informații și a coroborat declarații mai puțin observate ale armatei și ale oficialilor pensionați.

Armata israeliană nu a făcut niciun secret din intensitatea bombardamentelor sale asupra Fâșiei Gaza. În primele zile ale ofensivei, șeful forțelor sale aeriene a vorbit despre lovituri aeriene neîncetate, "24 de ore din 24". Forțele sale, a spus el, loveau doar ținte militare, dar a adăugat: "Nu suntem chirurgici".

Cu toate acestea, s-a acordat relativ puțină atenție metodelor folosite de Forțele de Apărare Israeliene (IDF) pentru a selecta țintele din Gaza și rolului pe care inteligența artificială l-a jucat în campania lor de bombardamente. Iar acum, în timp ce Israelul își reia ofensiva după o încetare a focului de șapte zile, există îngrijorări tot mai mari cu privire la abordarea de țintire a armatei israeliene într-un război împotriva Hamas care, potrivit Ministerului Sănătății din Gaza, care este administrată de Hamas, a ucis până acum peste 15.000 de persoane în teritoriu.

O UNITATE SECRETĂ A SPIONAJULUI MILITAR

De fapt, o unitate de informații militare secrete, facilitată de inteligența artificială, joacă un rol semnificativ în răspunsul Israelului la masacrul comis de Hamas în sudul Israelului la 7 octombrie.

Imaginea care se conturează încet-încet despre modul în care armata israeliană exploatează inteligența artificială vine pe fondul unor preocupări tot mai mari legate de riscurile pe care le prezintă pentru civili, pe măsură ce armatele avansate din întreaga lume extind utilizarea unor sisteme automatizate complexe și opace pe câmpul de luptă. "Alte state vor urmări și vor învăța", a declarat un fost oficial de securitate de la Casa Albă familiarizat cu utilizarea sistemelor autonome de către armata SUA.

La începutul lunii noiembrie, IDF a declarat că "peste 12.000" de ținte din Gaza au fost identificate de divizia sa de administrare a țintelor. Descriind procesul de stabilire a țintelor de către această unitate, un oficial a spus: "Lucrăm fără compromisuri pentru a defini cine și ce este inamicul. Agenții Hamas nu sunt imuni - indiferent unde se ascund".

Activitățile diviziei, formată în 2019 în cadrul direcției de informații a IDF, sunt clasificate. Cu toate acestea, o scurtă declarație de pe site-ul IDF menționează că folosește un sistem bazat pe inteligență artificială numit Habsora (Evanghelia) în războiul împotriva Hamas pentru a "contura ținte într-un ritm rapid". IDF a precizat că "prin extragerea rapidă și automată a informațiilor", "Evanghelia" a produs recomandări de ținte pentru cercetătorii săi "cu scopul de a obține o potrivire completă între recomandarea mașinii și identificarea efectuată de o persoană". Practic, sistemul de inteligență artificială este folosit pentru a produce recomandări automate pentru atacarea unor ținte, cum ar fi locuințele private ale unor persoane suspectate că ar fi agenți ai Hamas sau ai Jihadului Islamic.

100 de ținte pe zi

În ultimii ani, divizia de ținte a ajutat IDF să construiască o bază de date despre care sursele au declarat că ar fi între 30.000 și 40.000 de militanți suspecți. Sisteme precum Habsora, au spus acestea, au jucat un rol esențial în construirea listelor de persoane care să fie asasinate.

Aviv Kochavi, care a ocupat funcția de șef al armatei israeliene până în ianuarie, a declarat că divizia de ținte este "alimentată de capacități de inteligență artificială" și include sute de ofițeri și soldați. Într-un interviu publicat înainte de război, el a spus că este vorba despre "o mașină care produce cantități uriașe de date mai eficient decât orice om și le traduce în ținte de atac".

Potrivit lui Kochavi, "odată ce această mașinărie a fost activată" în războiul de 11 zile al Israelului cu Hamas din mai 2021, ea a generat 100 de ținte pe zi. "Pentru a pune asta în perspectivă, în trecut produceam 50 de ținte în Gaza pe an. Acum, această mașinărie produce 100 de ținte pe zi, 50% dintre ele fiind atacate", a explicat fostul oficial.

Nu se știe cu exactitate ce forme de date sunt ingerate în sistemul de inteligență artificială. Dar experții au declarat că sistemele de sprijinire a deciziilor bazate pe inteligență artificială pentru stabilirea țintelor ar analiza, de obicei, seturi mari de informații provenite dintr-o serie de surse, cum ar fi imagini filmate de drone, comunicații interceptate, date de supraveghere și informații extrase din monitorizarea mișcărilor și a modelelor de comportament ale indivizilor și ale grupurilor mari.

DE CE A FOST CREATĂ DIVIZIA DE ȚINTE

Divizia de ținte a fost creată pentru a rezolva o problemă cronică pentru IDF: în operațiunile anterioare din Gaza, forțele aeriene au rămas în mod repetat fără ținte de lovit. Deoarece liderii Hamas dispăreau în tuneluri la începutul oricărei noi ofensive, au declarat sursele, sisteme precum Evanghelia au permis IDF să localizeze și să atace un grup mult mai mare de agenți mai tineri.

Un oficial, care a lucrat la luarea deciziilor privind țintele în cadrul operațiunilor anterioare din Gaza, a declarat că IDF nu a vizat anterior locuințele membrilor de rang inferior ai Hamas pentru bombardamente. Acest lucru s-a schimbat în conflictul actual, casele presupușilor agenți Hamas fiind acum vizate indiferent de rang.

"PUNCTAJ" PENTRU NUMĂRUL PROBABIL DE ȚINTE CIVILE

În scurta declarație a IDF despre divizia sa de ținte, un oficial de rang înalt a declarat că unitatea "produce atacuri precise asupra infrastructurii asociate cu Hamas, provocând în același timp daune mari inamicului și daune minime necombatanților".

Precizia loviturilor recomandate de "banca de ținte AI" a fost subliniată în multiple articole din presa israeliană. Cotidianul Yedioth Ahronoth a relatat că unitatea "se asigură, pe cât posibil, că nu vor fi afectați civilii neimplicați".

O sursă, fost militar israelian de rang înalt, a declarat pentru The Guardian că agenții folosesc o evaluare "foarte precisă" a ratei de evacuare a civililor dintr-o clădire cu puțin timp înainte de un atac. "Folosim un algoritm pentru a evalua câți civili au rămas. Acesta ne dă un verde, galben, roșu, ca un semnal de trafic", a explicat sursa.

Potrivit cifrelor publicate de IDF în noiembrie, în primele 35 de zile de război, Israelul a atacat 15.000 de ținte în Gaza, o cifră considerabil mai mare decât operațiunile militare anterioare în teritoriul de coastă dens populat. Prin comparație, în războiul din 2014, care a durat 51 de zile, IDF a lovit între 5.000 și 6.000 de ținte.

Mai multe surse au declarat că, atunci când a fost autorizată o lovitură asupra locuințelor private ale unor persoane identificate ca fiind agenți ai Hamas sau ai Jihadului Islamic, cercetătorii țintelor știau în avans numărul de civili care se așteptau să fie uciși. Fiecare țintă, au spus sursele, avea un fișier care conținea un scor al daunelor colaterale, care stipula câți civili erau susceptibili de a fi uciși în urma unei lovituri.

O sursă care a lucrat până în 2021 la planificarea loviturilor pentru IDF a declarat că "decizia de a lovi este luată de comandantul unității de serviciu".

CONTESTĂRI

Cu toate acestea, experții în inteligență artificială și conflicte armate care au vorbit cu The Guardian au declarat că sunt sceptici cu privire la afirmațiile potrivit cărora sistemele bazate pe inteligență artificială reduc daunele provocate civililor prin încurajarea unei țintiri mai precise. Un avocat care consiliază guvernele cu privire la IA și la respectarea dreptului umanitar a declarat că există "puține dovezi empirice" care să susțină astfel de afirmații. Alții au subliniat impactul vizibil al bombardamentelor.

"Uitați-vă la peisajul fizic din Gaza", a declarat Richard Moyes, un cercetător care conduce Articolul 36, un grup care militează pentru reducerea daunelor provocate de arme. "Asistăm la aplanarea pe scară largă a unei zone urbane cu arme explozive grele, așa că afirmația că se exercită o forță precisă și limitată nu este confirmată de fapte", spune Moyes.

Surse familiare cu modul în care sistemele bazate pe inteligență artificială au fost integrate în operațiunile IDF au declarat că astfel de instrumente au accelerat semnificativ procesul de creare a țintelor.

"Pregătim țintele în mod automat și lucrăm în conformitate cu o listă de verificare", a declarat pentru +972/Local Call - o publicație israeliană - o sursă care a lucrat anterior în divizia de ținte. "Este într-adevăr ca o fabrică. Lucrăm rapid și nu avem timp să aprofundăm ținta. Părerea este că suntem judecați în funcție de câte obiective reușim să generăm", a explicat sursa.

O altă sursă a declarat pentru publicație că Evanghelia a permis IDF să conducă o "fabrică de asasinate în masă" în care "accentul este pus pe cantitate și nu pe calitate". Un ochi uman, au spus aceștia, "va trece în revistă țintele înainte de fiecare atac, dar nu trebuie să petreacă mult timp cu ele".

Moyes spune că, atunci când se bazează pe instrumente precum Evanghelia, comandantului "i se înmânează o listă de ținte generată de un computer", iar acesta "nu știe neapărat cum a fost creată lista și nici nu are capacitatea de a intreba și de a pune la îndoială în mod adecvat recomandările privind țintele".

"Există pericolul", a adăugat el, "ca, pe măsură ce oamenii ajung să se bazeze pe aceste sisteme, să devină rotițe într-un proces mecanizat și să piardă capacitatea de a lua în considerare riscul de vătămare a civililor într-un mod semnificativ".