Totodată, după turul unu și doi de scrutin, 196 de femei au devenit primar, ceea ce reprezintă 22% din numărul total al primarilor aleși. Trei sute de femei au fost alese în calitate de consilier de nivelul doi (27%), iar 3 823 de femei dețin funcția de consilier local de nivelul întâi (36%).  din numărul total al consilierilor de nivelul I. Datele au fost prezentate în cadrul unui eveniment, organizat de Comisia Electorală Centrală, cu susținerea PNUD Moldova, transmite IPN.

Președintele CEC, Dorin Cimil, a declarat că, în comparație cu scrutinul local din 2015, în anul 2019 au fost alese cu peste 1% mai multe femei în funcția de primar. Comparativ cu scrutinele din 2011 și 2007, a fost înregistrată o creștere de aproape 4%. „Au fost înregistrate rezultate bune și observăm că participarea și implicarea crește. Dar mai e nevoie ca societatea să conștientizeze că nu doar factorul de gen este important, ci și faptul că, indiferent de etnie, condiție fizică, vârstă, etc., fiecare are dreptul de a fi ales și dreptul de a-și reprezenta comunitatea”, a spus Dorin Cimil.

De asemenea, în 2019 au fost alese cu 6,5% mai multe femei în funcția de consilier de nivelul întâi, decât în 2015. Un procent și mai mare a fost înregistrat la consilierii de nivelul doi, unde diferența între 2019 și 2015 este de 8,5%.

La ultimele alegeri locale generale din Republica Moldova au fost implementate modificările făcute în Codul Electoral în vara anului 2019. Acestea se referă la respectarea cotei minime de reprezentare de 40% pentru ambele sexe în listele de candidați ale partidelor politice și poziționarea candidaților în liste conform formulei: minimum trei candidați la fiecare zece locuri.

Valentina Bodrug-Lungu, președinta Gender-Centru, a menționat că s-a constatat că prezența femeilor și bărbaților în cadrul dezbaterilor pentru alegerile locale generale din 2019 a fost una puternic inechitabilă. O provocare în continuare rămâne a fi desemnarea femeilor de către partide pe locuri mai puțin eligibile. De asemenea, este fixată utilizarea violenței în contextul agitației electorale. „A fost o situația foarte tristă, când femeile erau blamate dur, foarte dur, foarte urât”, susține Valentina Bodrug-Lungu.