“Zilele acestea, ne uităm cu mare îngrijorare la situația de securitate de la frontiera ruso-ucraineană”, a declarat cancelarul german în primul său discurs pe care l-a susținut în Bundestag după preluarea mandatului. “Vom discuta intens despre aceasta în cadrul Consiliului European și al summitului Parteneriatului Estic” al Uniunii Europene (UE) organizat miercuri după-amiază, a adăugat Scholz.

“Permiteți-mi să repet aici, dacă nu a înțeles încă toată lumea, că predecesoarea mea (Angela Merkel) a spus: orice încălcare a integrității teritoriale va avea un preț, un preț mare”, a spus Scholz, în condițiile în care sporesc temerile privind o posibilă invazie militară a Rusiei în Ucraina.

În același timp cu discursul său, șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a adresa plenului Parlamentului European, subliniind că UE este pregătită cu sancțiuni suplimentare împotriva Rusiei.

Afirmațiile celor doi vin în ajunul summit-ului Parteneriatului Estic și al reuniunii Consiliului European care au loc miercuri și joi la Bruxelles, primele summit-uri europene ale lui Olaf Scholz.

Estul Ucrainei este din 2014 teatrul unui război cu separatiștii pro-ruși despre care se consideră că sunt susținuți de Kremlin, în pofida faptului că acesta infirmă. Acest conflict, care s-a soldat cu peste 13.000 de morți, a început după anexarea de către Rusia a peninsulei Crimeea.

Occidentul a afișat în ultima perioadă un front unit referitor la acțiunile agresive ale Rusiei și acumulările de forțe militare în apropierea graniței cu Ucraina. Săptămâna trecută, miniștrii de externe din G7 au avertizat Rusia că “o nouă agresiune militară împotriva Ucrainei ar avea consecințe masive și costuri severe”.

Anterior, președintele american Joe Biden a avut consultări cu președintele Franței, premierii Marii Britanii și Italiei și cancelarul Germaniei atât înainte, cât și după videoconferința cu omologul rus Vladimir Putin, întocmai pentru a arăta unitatea occidentală în această privință.

În ce privește Germania, noua coaliție de la Berlin, condusă de cancelarul social-democrat Olaf Scholz și având-o ca ministru de externe pe ecologista Annalena Baerbock, a anunțat că gazoductul germano-rus Nord Stream 2 nu va fi autorizat să funcționeze în cazul unei noi “escaladări” în Ucraina, în baza unui acord de principiu între Berlin și Washington.

Din perspectivă instituțională occidentală, NATO a transmis că respinge ideea unui veto al Rusiei privind o posibilă aderare a Ucrainei, iar Uniunea Europeană a avertizat Moscova că orice agresiune împotriva Ucrainei “va avea un preț”.

Săptămâna trecută, Pentagonul a precizat că SUA a livrat Ucrainei ultimele elemente ale pachetului de securitate de 60 milioane de dolari, menit să contribuie la sporirea capacității de apărare împotriva agresiunii Rusiei. Mai mult, Joe Biden l-a asigurat pe Volodimir Zelenski, într-o convorbire telefonică, de sprijinul SUA și al aliaților europeni în fața amenințărilor Rusiei, în timp ce aliaților de pe flancul estic al NATO, inclusiv României, le-a reafirmat “angajamentul Statelor Unite față de securitatea transatlantică și angajamentul nostru sacru față de articolul 5 al NATO”. Biden a mai menționat că posibilitatea ca SUA să trimită unități de luptă în Ucraina, în cazul unei invazii ruse, “nu a fost niciodată o opțiune”, chiar dacă SUA și NATO ar putea trimite forțe suplimentare în țările din flancul estic al NATO, însă a insistat pe fraza “consecințelor economice devastatoare” dacă o astfel de acțiune militară ar fi întreprinsă.