Ședința Guvernului Filip de miercuri, 1 noiembrie, a decurs inițial destul de pașnic, până nu s-a ajuns la examinarea și aprobarea unui aviz pozitiv la proiectul de lege pentru modificarea și completarea articolului 46 din Legea nr. 234 din 3 octombrie 2016 cu privire la Depozitarul central unic al valorilor mobiliare, scrie mold-street.com.

Așa s-a negociat! 70-80 de milioane lei trebuie să le plătească statul!

Documentul a fost prezentat de Ministrul Finanțelor, Octavian Armașu, și în el se fac doar câteva redactări la proiectul promovat de cei doi deputați democrați, care prevede o modificare esențială a legii adoptate un an în urmă.

Cu avizul pozitiv nu a fost însă de acord Valeriu Chițan, președintele Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF), care a ținut să își expună în public opinia critică.

"Legea 234 cu privire la Depozitar s-a convenit și se implementează destul de anevoios. Mărul discordiei îl constituie sursa de finanțare a așa-zisei proceduri de verificare a registrelor deținătorilor de valori mobiliare. Costul total este estimat la 70-80 milioane lei, care potrivit legii se compensează din contul bugetului de stat.

Este firesc că atunci când statul inițiază asemenea acțiuni să își asume costurile de rigoare. Așa s-a negociat un an în urmă (cu Fondul Monetar Internațional n.r.) și astăzi ne-am împotmolit și încercăm să căutăm soluții, nu cele mai potrivite", a declarat președintele CNPF.

De facto, Valeriu Chițan a arătat cu degetul spre inițiativa promovată de speakerul Andrian Candu și deputatul democrat Sergiu Sârbu, prin care se propune de a se institui o nouă procedură de finanțare a procesului de verificare a registrelor deținătorilor de valori mobiliare și astfel se încalcă și prevederile din memorandumul cu FMI.

Filip: Să plătească băncile, că au de unde!

Astfel potrivit inițiativei deputaților, cheltuielile ar urma să fie suportate de CNPF, și apoi să fie compensate de emitenții de valori mobiliare (companii) proporțional numărului de acționari, "conform bugetului și cheltuielilor de verificare per acționar stabilite de CNPF".

Chițan a menționat și faptul că potrivit rectificării făcute recent de Guvern la bugetul pentru 2017, se preconizează alocarea a 6,2 milioane lei, pentru prima etapă de verificare, ce vizează băncile și companiile de asigurări, dar și aici deja se încearcă de a schimba regulile de joc.

"Ministerul Finanțelor încearcă însă din mers să modifice regulile de joc. Astfel cheltuielile urmează a fi puse pe umerii emitenților, ceea ce va genera cu siguranță litigii și eșuarea acțiunii convenite cu FMI", a adăugat Chițan, care a precizat că fără o linie de finanțare garantată, CNPF nu poate demara acest proces.

În același timp Guvernul s-a angajat în relația cu FMI ca până la finele anului 2017 să verifice "înregistrările cu putere juridică ce vizează toate băncile și companiile de asigurări".

În replică la declarațiile lui Chițan, Pavel Filip a declarat că nu ar trebui să se facă referință la FMI și anumite condiții negociate la semnarea Memorandumului.

"Eu cred că ar fi culmea ca statul să mai plătească și pentru acționarii băncilor. Dacă nu știți, apoi băncile în trei trimestre ale acestui an au obținut un profit de un miliard și jumătate. Noi după toate cele întâmplate, încă trebuie să luăm bani din buget pentru a trece în revistă acționarii din bănci și companiile de asigurări?", s-a arătat revoltat premierul.

Soluții și disoluții

Totodată el a vorbit despre necesitatea de a identifica o soluție. "Cei care profituri de miliarde, lasă să finanțeze acest lucru, cu restul ne vom clarifica noi la Guvern. Astfel să putem pune în aplicare această lege și să avem o abordare echitabilă", a adăugat Pavel Filip.

În același timp Ministrul Finanțelor a menționat că la prima etapă de implementare a acestui mecanism de verificare sunt vizate doar băncile și companiile de interes public, care au resurse și nu ar fi cazul "să se pună această povară pe umerii contribuabililor".

"După ce vom acumula experiență la prima etapă, vom vedea cum funcționează și vom veni cu ajustări la etapa următoare", a precizat Octavian Armașu.

Totodată el a spus că abordarea propusă de Ministerul finanețlor a fost discutată și cu FMI.
Pe de altă parte șeful CNPF, Valeriu Chițan a menționat faptul că impunerea la plata pentru unor astfel de servicii nu ar fi tocmai legală.

"Da, băncile au bani, dar care este baza legală, cum o să le impunem și cum o să luăm acești bani. Din bănci se poate de luat bani, dar pe altă cale, mult mai legitimă", a susținut fostul ministru al Finanțelor fără a oferi alte detalii.

Potrivit lui Chițan această încercare de modificare a legislației "este mai degrabă o disoluție, decât o soluție adecvată la provocările și la ceea ce dorim noi să depășim în relațiile cu FMI".

De notat că miercuri, 1 noiembrie, subiectul a fost discutat și în ședința Comisiei economie, buget și finanțe
la care însă nu au participat autorii și nici Banca Națională, instituție ce monitorizează sectorul bancar și care potrivit legii deține cel puțin 76% din acțiunile emise de Depozitarul central.

La ședința nu s-a găsit un numitor comun, iar CNPF s-a ales cu recomandarea ca să deschidă un cont separat și să înceapă lucrările de verificare.

Ideea este însă fără sorți de izbândă, în condițiile în care o mare parte din activități vor fi efectuate de entități și persoane din afara CNPF, respectiv sunt necesare contracte și bani, pe care Comisia nu îi are.

De notat că și soluția propusă de Candu și Sârbu e ca CNPF să înceapă lucrările, chiar dacă nu are bani și apoi să cerșească de la companii și bănci ca să returneze aceste cheltuieli.

Potrivit angajamentelor asumate de autorități în relația cu FMI, CNPF, în consultare cu BNM, urma să elaboreze și să adopte până la sfârșitul lunii mai 2017 o metodologie exhaustivă și proceduri de verificare a integrității înregistrărilor cu putere juridică a acționarilor, inclusiv prin desfășurarea unei companii de informare a populației (criteriu de performanță structurală).

Acest document a fost aprobat de Comisie abia pe 25 august 2017, după o coordonare cu BNM, Ministerul Finanțelor, unele bănci și chiar cu FMI, și el prevede că CNPF va prezenta Ministerului Finanțelor cheltuielile aferente aplicării procedurii în cauză.

De notat că realizarea acestei proceduri de verificare ar urma să aducă o mai mare transparență a afacerilor din diferite domenii.

Totodată concentrarea informației despre acționari la o singură structură poate duce la distrugerea unor afaceri ale companiilor ce țin registrele acționarilor. În consecință este evident multe companii ce prestează astfel de servicii nu vor fi de acord să finanțețe un proiect ce duce de fapt la distrugerea afacerii lor.

Deoarece asemenea procedură complexă de verificare a datelor nu s-a desfășurat vreodată și nu se cunoaște care va fi volumul de lucru și cum va derula întregul proces de verificare a datelor, CNPF a propus ca la etapa inițială procedura să reglementeze verificarea datelor aferente instituțiilor financiare și societăților de asigurări, iar în rezultatul acestui proces, procedura va fi revăzută și completată.