Aurescu a precizat că aderarea României la spațiul Schengen nu a reprezentat subiectul Ministerialei NATO, însă a ridicat această problemă în discuțiile cu omologii statelor membre ale Alianței, arătând că România îndeplinește condițiile necesare.

“Discuțiile privind spațiul Schengen nu au nicio legătură cu reuniunea NATO în sine, pentru că nu are cum să fie un subiect pe agenda NATO. Pe de altă parte, trebuie spus foarte clar că profilul României în Alianța Nord-Atlantică și contribuțiile pe care noi le-am adus în contracararea efectelor războiului de agresiune a Rusiei împotriva Ucrainei au avut un rol important în progresul discuțiilor legate și de spațiul Schengen. Până la urmă, și spațiul Schengen reprezintă un spațiu de liberă circulație în care dacă intră România, există mai multă securitate internă în UE. Există cumva o legătură, dar subiectul nu are cum să fie pe agenda unei reuniuni ministeriale NATO”, a afirmat Aurescu, la o conferință de presă organizată după reuniunea miniștrilor de externe din țările NATO, relatează Agerpres.

El a spus că a discutat cu omologul din Olanda, precum și cu cei din Suedia, Cehia, Slovacia, Slovenia și Italia despre obiectivul României de aderare la spațiul Schengen și toți au susținut ferm și clar acest obiectiv.

“Dar am discutat cu colegul meu din Olanda, așa cum am discutat și cu colegul meu din Suedia, așa cum am discutat și cu ceilalți colegi europeni din Cehia, care are președinția Consiliului UE, din Slovacia, din Slovenia, din Italia, cu toții am discutat despre obiectivul României de aderare la spațiul Schengen. Toți acești colegi au reținut foarte clar argumentația României de aderare la spațiul Schengen. Și colegul din Cehia, Slovacia, Slovenia, Italia – toți au susținut în mod clar și ferm aderarea României la spațiul Schengen. Și colegul suedez a subliniat aceeași susținere, pentru că Guvernul suedez susține aderarea la spațiul Schengen”, a adăugat șeful diplomației române.

Aurescu a menționat că există premisele pentru o decizie pozitivă în Parlamentul suedez.

“Cu aceeași ocazie, am subliniat faptul că, în urma demersurilor pe care le-am făcut, inclusiv prin discuțiile directe cu lideri ai Partidului Social Democrat din Suedia, opoziția din Suedia nu se mai opune aderării României la spațiul Schengen, deci există premisele pentru o decizie pozitivă în Parlamentul suedez, iar discuția cu domnul ministru din Olanda a fost o discuție extrem de pozitivă, foarte constructivă. Am rămas în legătură pentru perioada următoare, am comparat evaluările noastre cu privire la locul unde ne aflăm și am arătat, de asemenea, că România îndeplinește condițiile pe care Olanda le-a pus la vizita pe care prim-ministrul olandez a făcut-o în 12 octombrie”, a mai spus Bogdan Aurescu.

Un vot asupra extinderii spațiului Schengen este programat la Consiliul Justiție și Afaceri Interne (JAI) din 8-9 decembrie, conform agendei pe care o promovează președinția cehă a Consiliului. În pregătirea acestui moment, Comisia Europeană a solicitat Consiliului Uniunii Europene să adopte fără întârziere deciziile necesare pentru a permite Bulgariei, României și Croației să participe pe deplin la spațiul Schengen.

De asemenea, misiunea voluntară de evaluare a implementării de către România a acquis-ului Schengen care s-a aflat la mijlocul lunii noiembrie în țara noastră și din care au făcut parte experți ai Comisiei Europene, ai Consiliului și experți din țări membre precum Olanda, Cehia, Suedia și Germania, a publicat un raport favorabil pentru țara noastră.

O altă piedică în calea aderării României la Schengen, evocată în ultimul deceniu de către Olanda, a fost Mecanismul de Cooperare și Verificare, însă, în raportul publicat pe 22 noiembrie, Comisia Europeană a concluzionat că ”România a înregistrat progrese suficiente în ceea ce privește îndeplinirea angajamentelor pe care și le-a asumat în cadrul MCV la momentul aderării sale la UE și că toate obiectivele de referință pot fi închise în mod satisfăcător”.

Vreme de trei zile, între 28 și 30 noiembrie, România a fost capitala diplomatică europeană și euroatlantică, în contextul în care Bucureștiul a fost gazda a două evenimente diplomatice de amploare la sfârșitul acestei luni, reuniunea miniștrilor afacerilor externe ai NATO și reuniunea liderilor Conferinței de Securitate de la München, fiind pentru prima dată când România a găzduit o ministerială de externe a Alianței Nord-Atlantice în timp ce tot pentru prima dată, reuniunea liderilor de la München a avut loc pe flancul estic al NATO.