Reuniunea G7+ a fost co-prezidată de secretarul de stat al Statelor Unite ale Americii, Antony Blinken, și de ministrul Afacerilor Externe al Japoniei, Hayashi Yoshimasa, și s-a desfășurat în prezența ministrului ucrainean de Externe, Dmytro Kuleba. 

Reuniunea fost axată pe evaluarea situației infrastructurii energetice critice a Ucrainei, care a suferit atacuri masive și repetate din partea Federației Ruse, respectiv pe stadiul și perspectivele sprijinului acordat Ucrainei de către comunitatea internațională pentru a gestiona consecințele acestor atacuri și a crește reziliența acesteia la nivel societal, scrie G4Media.

Potrivit MAE, în intervenția sa, șeful diplomației române, Bogdan Aurescu, a apreciat succesul acestui format, lansat la București în luna noiembrie 2022, în marja reuniunii miniștrilor afacerilor externe NATO, format care și-a dovedit relevanța în special prin generarea unui schimb constant de informații și coordonarea eforturilor comunității internaționale vizând asigurarea nevoilor în materie de energie ale Ucrainei.

Ministrul Aurescu a subliniat că atacurile repetate, la scară largă, asupra infrastructurii civile din Ucraina reprezintă o încălcare flagrantă a dreptului internațional umanitar, având obiectivul de a înfrânge reziliența societăți ucrainene, iar comunitatea internațională democratică nu poate permite acest lucru.

MAE precizează că, în ceea ce privește asistența oferită de România pentru consolidarea securității energetice a Ucrainei, ministrul Bogdan Aurescu a subliniat că hub-ul umanitar de la Suceava a facilitat, printre altele, și tranzitul a 40 de generatoare achiziționate de România cu fonduri europene, a zeci de alte generatoare oferite de guvern și autorități locale române, respectiv a peste 160 de generatoare oferite de Franța.

Ministrul Aurescu a evocat, în acest context, și planificarea unei noi reuniuni a Trilateralei miniștrilor afacerilor externe ai României, Ucrainei și Republicii Moldova, în luna februarie, după cea de la Odesa, din 15 septembrie 2022, la care au fost invitați și miniștrii energiei din cele trei state și în cadrul căreia au fost convenite linii comune de acțiune pentru dezvoltarea interconectivității și consolidarea securității energetice a Ucrainei și Republicii Moldova, pe termen mediu și lung.

Ministrul român a evidențiat și situația specială a Republicii Moldova, confruntată cu o profundă criză energetică, generată de limitări în ceea ce privește disponibilitatea și accesul la resurse. El a precizat că România contribuie în mod direct la găsirea de soluții pentru cele mai presante probleme, cum ar fi asigurarea a circa 80% din necesarul total de consum de energie electrică al Republicii Moldova, precum și asigurarea tranzitului de gaze către acest stat prin gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău.

El a pledat pentru soluții sustenabile, mai structurate și cu caracter permanent la provocările actuale cu care se confruntă Ucraina și întreaga regiune și a arătat că România va continua să sprijine consistent Ucraina și cetățenii săi, în cooperare cu toți partenerii care împărtășesc aceleași viziuni și obiective.

La reuniune au mai luat parte miniștrii afacerilor externe sau alți înalți reprezentanți din statele G7 (pe lângă SUA și Japonia, Canada, Franța, Germania, Italia, Regatul Unit), precum și din Republica Cehă, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Bulgaria, alături de reprezentanți ai Uniunii Europene, Comunității Energetice Europene, BERD, PNUD și Băncii Mondiale.

Aceasta a fost a doua reuniune în acest format, prima fiind organizată în România pe 29 noiembrie 2022, în marja reuniunii miniștrilor afacerilor externe din statele membre NATO găzduită de ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu. Reuniunea de la București din noiembrie 2022 a fost prima reuniune G7 găzduită de România și prima la care a participat România, prin ministrul Afacerilor Externe.