Publicația susține că, din moment ce tranziția dintre liderii ruși este rareori netedă, Putin caută modalități de a-și păstra puterea, în special prin unirea Rusiei cu Belarus.

Președintele rus nu se poate retrage pur și simplu în 2024, deoarece nu este sigur de garanțiile de securitate personală pe care succesorul său le-ar putea oferi, motiv pentru care ”afacerea belarusă” pare deosebit de atractivă.

Se remarcă faptul că, în 1997, predecesorul lui Putin, Boris Elțîn, și președintele Belarusului, Alexandr Lukașenko, au semnat un tratat-cadru privind uniunea statală Rusia-Belarus.

Versiunea din 1999 a documentului unional descrie în esență o federație a două state cu o monedă unică, drapel și stemă comune, o piață comună și sistem judiciar unic.

”Federatia” va fi condusa de Consiliul de Stat Suprem, aflat în subordinea președinților celor două țări pe bază de rotatie, „cu excepția cazului în care cei doi convin altfel”.

Lukașenko, care a condus acest organism încă din anul 2000, în realitate nu a avut prea multă putere reală, deoarece tratatul nu a fost niciodată pus pe deplin în vigoare.

Autorii publicației subliniază faptul că Lukașenko a urmarit să obțină doar avantaje economice din alianța mai strânsa cu Rusia, cum ar fi petrol și gaze ieftine, dar nu și pierderea suveranității, care va urma ca urmare a punerii în aplicare a tratatului unional.

Publicația adaugă că pentru Rusia ar fi mai ieftin să-i dea lui Lukasenko ceea ce iși dorește, dar că acum uniunea a devenit atractiva personal pentru Putin.

În special, el va putea să preia conducerea Consiliul de Stat Suprem, ale carui puteri vor fi largite în 2024, păstrându-și pe viațăputerea politica in Rusia si asta fără sa fie nevoit sa schimbe constituția.

În plus, în opinia jurnaliștilor, unirea pașnică cu Belarus poate fi de asemenea folosită ca o despăgubire pentru pierderea Ucrainei.

Publicația adăuga că, acum, Putin are ocazia sa exercite presiuni non-agresive asupra Belarusului datorită reformei fiscale realizate în Federația Rusă. În special, Belarusul, care cumpără fără taxe vamale petrol si gaze și exportă cea mai mare parte din acestea, percepand propriile taxe, va fi obligat să plătească mai mult pentru resursele energetice.

Deși Lukașenko a avertizat public Rusia împotriva încercărilor de ”înghițire a Belarusului”,  purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov, a spus că unirea dintre Rusia și Belarus nu este subiect de discuție.

Potrivit jurnaliștilor Bloomberg, Federația Rusă este atrasă de acest scenariu, însa, în timpul celor două întâlniri cu Lukașenko de la sfârșitul lunii decembrie, Putin nu a putut să-l convingă să accepte calea unificării.

Publicația adaugă că Lukașenko poate căuta ajutor în Occident, dar că acesta opțiune este mai puțin atractivă pentru el: presedintele belarus suspectează că Statele Unite și Uniunea Europeană doresc să-i submineze puterea sa aproape absolută.

Autorii publicației consideră că soluția la problema unirii celor două țări depinde de faptul dacă Putin va găsi alte modalități de a rezolva problema prezervării puterii sale politice.

Sursa: Pagina de Rusia.