”Ascuns în adâncul unei modestii rar întâlnită la noi”, după cum l-a caracterizat Grigore Vieru, publicistul Vlad Pohilă a declarat pentru Radio Chișinău că această acțiune a locuitorilor din satul său de baștină prin care au conferit bibliotecii numele său, l-a impresionat.  

”M-a impresionat această decizie. Este prima mea bibliotecă. În clasele 8-10 am citit toate cărțile de acolo. Așa că am acceptat. Nu știu cât e de bine că se acordă unor instituții numele unor personalități, oricare ar fi contribuțiilor lor, în timpul vieții. Mi se pare că nu este corect. Alții spun că, dimpotrivă, trebuie să se acorde în timpul vieții și nu după moarte, când respectivul nu mai are cum să știe. Am acceptat și din motivul că am la țară patru surori, o mulțime de veri și verișoare și se mândresc pentru activitatea mea, iar manifestarea de inaugurare mi-a demonstrat că s-a făcut din dorința de a înveșnici numele unui consătean care în opinia lor a făcut ceva mai mult pentru dezvoltarea culturii și promovarea românismului.

Ultima carte semnată de Vlad Pohilă, ”Chipuri de bibliotecari și fațetele faptelor lor urmează să fie lansată în primăvara acestui an iar articolul introductiv va fi dedicat bibliotecii care astăzi îi poartă numele.

Inaugurarea bibliotecii din satul Putinești, cu numele de ”Vlad Pohilă”, a avut loc la mijlocul lunii noiembrie după un ordin anterior al Ministerului Culturii.

Considerat un model de conștiință și rezistență umană și intelectuală, Vlad Pohilă s-a născut pe 6 aprilie 1953, în satul Putinești, raionul Florești. A absolvit  Universitatea de Stat din Moldova, specialitatea ziaristică (1975), cursuri de muzeistică și studiul artelor, Moscova (1976), doctorat în lingvistică la Institutul de Limbă și Literatură al Academiei de Științe a Moldovei (1983-1987). A activat în calitate de ghid și interpret în turism, specializat pentru marile muzee de arte din Moscova și Sankt Petersburg (1975-1981), perioadă în care a studiat mai multe limbi romanice, slave și baltice, precum și culturile acestor popoare.

A participat, în 1989, la tipărirea primelor numere, în condiții de clandestinitate, a revistei Glasul (la Riga, Letonia, și la Vilnius, Lituania) - primul ziar în limba română apărut în stânga Prutului la sfârșitul anilor 80. (În prima ediție a ”Glasului” a fost publicată ”Doina” lui Mihai Eminescu, considerată, la acel moment, în RSSM o creație antistatală. Tot aici, pentru prima dată s-a scris despre deportări și crimele regimului totalitar comunist).

Din 2003 până în prezent Vlad Pohilă este redactor-șef al revistei de biblioteconomie și științe ale informării BiblioPolis, editată de Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”.

A editat mai multe lucrări legate de corectitudinea și promovarea limbii române. La sfârșitul anilor 80, majoritatea elevilor, profesorilor  și părinților din Basarabia învățau a scrie în limba română cu grafie latină după cartea lui Vlad Pohilă „Să citim și să scriem cu litere latine”, editată la Chișinău în 1989.

A tradus zeci de nuvele și poeme, precum și patru romane, din limbile rusă, poloneză, bulgară, cehă, estonă. Este autor a peste 2.500 de articole și eseuri despre clasicii  literaturii române, despre limba și identitatea basarabenilor, despre situația presei în stânga Prutului.

Este membru al Uniunii Scriitorilor din R. Moldova.

În 2010, lui Vlad Pohilă i s-a conferit cea mai înaltă distincție de stat - „Ordinul Republicii”  iar în 2014 a fost decorat și de președintele României cu Ordinul „Meritul Cultural” - în grad de Ofițer.