Basarabia românilor - Mărturiile lui Onisifor Ghibu despre Unirea de la 1918

  • 09 Aprilie 2018 11:27
Basarabia românilor - Mărturiile lui Onisifor Ghibu despre Unirea de la 1918 Sursa FOTO: fototecaortodoxiei.ro
Onisifor Ghibu în mijlocul studenților români din Transnistria și de peste Bug - Odesa, 1943

Haosul militar și politic provocat de revoluṭia din Rusia la sfârșitul lui 1917 a atins și Basarabia, zona în care se aflau depozite cu muniṭii ale armatei noastre și căi de comunicaṭii prin care veneau materialele de luptă. Siguranṭa Basarabiei era ameninṭată. Pe de altă parte, fruntașii români din teritoriul răpit în 1812 înṭelegeau că dispariṭia Imperiului ṭarist favoriza unirea cu Regatul României, mai ales că noul conducător, Vladimir Ilici Lenin, recunoștea atunci dreptul la autodeterminare al popoarelor fostului imperiu.

Momentul nu trebuia pierdut. Așa se face că la 27 martie/9 aprilie 1918 Sfatul Țării a hotărât unirea. A fost finalul fericit al unei serii de evenimente și frământări desfășurate în acele vremuri tulburi în care Muntenia era ocupată de trupele Puterilor Centrale, guvernul era refugiat la Iași, iar armata aliată rusă era dezorganizată de bolșevici. A fost totodată primul pas pentru realizarea României Mari.

Arhiva de istorie orală păstrează o mărturie directă a acelei perioade premergătoare unirii Basarabiei cu România. Este mărturia profesorului, pedagogului și publicistului Onisifor Ghibu, ardeleanul militant al cauzei românilor din teritoriile ocupate de imperiile vecine. Trecând peste tenta subiectivă a portretelor pe care le face oamenilor epocii, el prezintă evenimentele așa cum au fost, din perspectiva celui care le-a trăit.

Basarabia românilor - Mărturiile lui Onisifor Ghibu despre Unirea de la 1918 Sursa FOTO: marelerazboi.ro

„În România Nouă înfăptuită prin actele de la 27 martie, 15 și 18 noiembrie stil vechi la Chișinău, la Cernăuṭi și la Alba Iulia, s-a înfăptuit unitatea naṭională aproape integrală a întregului neam românesc. […]

Revin la ziua de 6 martie, când am sosit de la Iași la Chișinău cu delegaṭia militară interaliată formată din un colonel francez, un colonel englez, un colonel american, un colonel român și un civil român, macedoneanul Epaminonda Balamaci. Am însoṭit delegaṭia de la Iași la Chișinău, dar n-am călătorit în același vagon, anume ca să nu ne descoperim [deconspirăm] reciproc. Ajung la Chișinău, m-am dus la hotelul Svizzera și pe urmă m-am dus și am luat contact cu conducătorii Basarabiei, anume cu președintele Sfatului Țării, Inculeṭ și cu conducătorul efectiv al armatei. […] I-am spus: <Am sosit la Chișinău cu o delegaṭie care a venit să puie piciorul în prag pentru cei din Basarabia. Să stabilim ora când ne întâlnim…. când vă întâlniṭi>, adică, fiindcă eu n-am vrut să mă duc să casc gura acolo, nu eram membru al comisiunii.

S-a stabilit întâlnirea […] cu Inculeṭ care s-a desfășurat în condiṭiuni așa, de nesinceritate din partea lui Inculeṭ care era un om inteligent, dar de o infidelitate notorie. În tot cazul, din prima zi li s-a pus în vedere basarabenilor că Franṭa și Aliaṭii fac din chestia Basarabiei o chestie a lor. Basarabia poate să fie sigură că nu i se va întâmpla nimica din cauza elementului care forma o primejdie, adică anarhia rusească, pe care ei o vor potoli, vor lua măsuri pentru ca aceasta să fie înlăturată.

A doua zi, delegaṭia a luat parte în mod oficial la ședinṭa Sfatului Țării unde lucrurile au fost puse pe faṭă și deputaṭii au fost făcuṭi să înṭeleagă că orice s-ar întâmpla, Franṭa va merge cu ei – la vremea aceea Franṭa era conducătoarea politicii aliate; și America și Italia și Anglia erau adânc sub nivelul politic al Franṭei. Despre acest lucru am scris în ziarul meu, Ardealul, tot ce trebuia să se știe, adică Aliaṭii fac din chestia Basarabiei o chestie proprie. Am și luat imediat măsuri în consecinṭă, care s-au desfășurat după aceea într-un timp destul de apropiat. […]

Basarabia are nevoie să fie apărată de o armată disciplinată, fiindcă armata moldovenească era contaminată de toate influenṭele extremiste rusești, nu mai era disciplină, nu mai… erau niște oameni cumsecade, însă nu mai puteau să facă nimic, fiindcă masa flămândă de [oameni preocupaṭi de] slobozenie și de <drepturi> și de jafuri nu ṭinea cont de nimica. Și atunci trebuia să vie de undeva o aramtă regulată și n-avea de unde veni din altă parte decât din România. Nu putea să vină nici din Polonia nici din altă parte și, vrând-nevrând, trebuia să accepte intrarea Armatei Române.

Basarabia românilor - Mărturiile lui Onisifor Ghibu despre Unirea de la 1918 Sursa: FOTO: wikipedia.org
Soldaṭi români la darniṭa, 1917

Și atunci s-a hotărât la Iași în Comisia interaliată că vor fi chemaṭi pentru a pune ordine, întâi în Chișinău, voluntarii ardeleni, foști prizonieri austro-ungari în Rusia, aflători la Darniṭa. Aceia aveau să vină la un moment dat și să ocupe Chișinăul și să-i alunge pe cei care fac discordii. Aceasta a fost una dintre urmările acestei iniṭiative în mijlocul cărora eu mă aflam în ṭară, ca unul dintre iniṭiatori.

Se socotea ca ceva iminent, în prima zi când am fost la Iași, că ofensiva germană se va produce de la o zi la alta, din care cauză și luasem toate măsurile care se puteau lua pentru a nu pierde totul. Atunci am stabilit și necesitatea plecării prinṭului Carol, în mod deghizat, peste Rusia revoluṭionară, la Londra și de acolo la Paris. Ofensiva germană nu s-a mai produs, nu sunt în măsură să stabilesc cauzele care au oprit acea ofensivă care era de mult pregătită, dar presupun că amici care aveau informaṭiuni foarte precise au aflat despre hotărârea Comisiei interaliate la Iași, că Franṭa intră în luptă pentru cauza românească oriunde ar fi nevoie – intră și pe frontul românesc, dar intră și pe frontul basarabean. Și atunci ei au luat la ordinea zilei ofensiva și lucrurile s-au putut desfășura în așa fel încât au dat posibilitatea ca Basarabia să se consolideze.”

[Înregistrare din 1972, donaṭie Octavian Ghibu]

Sursa: Rador

Tags

Alte Noutati

LIVE: MUZICĂ
Meteo Chișinău
11,63
Cer senin
Umiditate:74 %
Vint:6,69 m/s
Sat
11
Sun
10
Mon
7
Tue
5
Wed
5
Arhivă Radio Chișinău